Conflictul din Nagorno-Karabah, un nou câmp de luptă între Rusia şi Turcia, riscă să degenereze într-un război de amploare în Caucaz VIDEO/FOTO

Situaţia continuă să rămână tensionată în enclava Nagorno-Karabah, unde armata azeră a anunţat luni decesul a trei soldaţi ai săi în confruntări cu forţele armene, în a treia zi de lupte, cele mai violente din ultimele două decenii, după intrarea în vigoare a unui armistiţiu în regiunea disputată, relatează AFP.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Ministerului azer al Apărarii, Vagif Dargyahly, partea armeană a atacat şi în noaptea de duminică spre luni, astfel că a încălcat regimul de încetare a focului de 121 de ori.

 Azerbaidjanul a ameninţat luni că, dacă forţele separatiste sprijinite de Armenia continua să deschidă focul asupra civililor din Nagorno-Karabah, atunci armata sa va pregăti un atac asupra capitalei regiunii, Stepanahert, relatează Reuters.

Între timp, ministrul rus de externe Serghei Lavrov şi secretarul american de stat John Kerry au discutat telefonic luni despre escaladarea conflictului din regiunea separatistă şi şi-au exprimat “îngrijorarea profundă”.

 Cei trei soldaţi azeri şi-au pierdut viaţa în urma unor tiruri de mortier şi de lansatoare de grenade din tranşeele ocupate de forţele armene, potrivit Ministerului azer al Apărării.

„În cazul în care provocările armene continuă, noi vom lansa o operaţiune de amploare de-a lungul întregii linii a frontului şi vom folosi toate armele noastre“ din dotare, a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului, Vagif Dargahly.

Trupele azere „şi-au intensificat bombardamentele asupra poziţiilor armatei Karabahului, utilizând mortiere de calibrul 152 mm, lansatoare de rachete şi tancuri“, a indicat, la rândul său, aşa-zisul Minister al Apărării din regiunea separatistă susţinută de Armenia.

Forţele armene „au avansat în mare măsură în unele zone ale frontului şi au ocupat noi poziţii“, a declarat purtătorul de cuvânt al instituţiei de apărare de la Erevan, Artsrun Hovhannisian.

Declaraţia sa a fost denunţată ca un „fals“ de către Baku, care susţine că ar deţine de sâmbătă controlul asupra mai multor înălţimi strategice din jurul Nagorno-Karabah.

Rusia şi Occidentul au chemat Azerbaidjanul şi Armenia să înceteze ostilităţile — cele mai grave de la armistiţiul din 1994 — soldate cu cel puţin 33 de militari morţi de ambele tabere şi încă doi civili de vineri seara.

Baku şi-a anunţat duminică decizia de a „pune capăt unilateral ostilităţilor“ şi de a „consolida“ mai multe poziţii strategice pe care susţine că le-a capturat în regiunea separatistă, teritoriu recunoscut internaţional ca parte a Azerbaidjanului, care de facto nu mai deţine controlul asupra acestuia din anul 1991.

Bazându-se pe Armenia, autorităţile din Nagorno-Karabah au declarat că sunt „pregătite să discute o propunere de armistiţiu“ cu condiţia recuperării poziţiilor şi teritoriilor pierdute.

După un război soldat cu 30.000 de morţi şi sute de mii de refugiaţi, în principal azeri, enclava Nagorno-Karabah a trecut la începutul anilor '90 ai secolului trecut sub controlul forţelor separatiste, apropiate Armeniei.

Grupul de la Minsk de negociatori pentru conflictul din Nagorno-Karabah se reuneşte 

De la încheierea fazei fierbinţi a conflictului în 1994, reprezentanţii guvernelor din Armenia şi Azerbaidjan au dus tratative de pace mediate de Grupul OSCE de la Minsk asupra statutului regiunii, dar fără niciun rezultat. 

Grupul de la Minsk de negociatori pentru conflictul din Nagorno-Karabah se va reuni astăzi, la Viena, pentru a discuta despre violenţele dintre Azerbaidjan şi separatiştii sprijiniţi de Armenia, a anunţat luni Franţa, copreşedintele grupului, relatează Reuters.

Ministrul francez de Externe a precizat că şeful diplomaţiei de la paris, Jean-Marc Ayrault, a discutat cu omologul său armean şi a cerut încetarea imediată a focului.

Sargsyan:Conflictul din Nagorno-Karabah riscă să degenereze într-un război de amploare în Caucaz

Confruntările din regiunea Nagorno-Karabah riscă să se transforme într-un "război de amploare" în Caucaz, avertizează preşedintele Armeniei, Serj Sargsyan, cerând comunităţii internaţionale să nu permită ingerinţe ale Turciei, pe care o acuză că susţine Azerbaidjanul.

"Armata azeră continuă să atace civili" cu obuze de artilerie, acuză Serj Sargsyan, citat de agenţia germană DPA.

"Orice escaladare a confruntărilor militare poate avea consecinţe imprevizibile şi ireversibile, riscând să degenereze într-un război de amploare", atrage atenţia liderul de la Erevan, conform publicaţiei germane Die Zeit.

În acelaşi timp, preşedintele Armeniei a cerut comunităţii internaţionale să nu permită ingerinţele Turciei în conflict. "Toţi cei care aşteptau în trecut ca Turcia să joace rol de mediator în conflictul din Nagorno-Karabah îşi dau seama acum că Ankara, care are o abordare de tip etnic, trebuie ţinută departe de acest proces", a subliniat Sargsyan, referindu-se la tensiunile dintre Armenia şi Turcia privind genocidul armean.

Turcia şi Azerbaidjanul refuză să recunoască "genocidul armean" atribuit Imperiului Otoman în anul 1915, soldat, potrivit estimărilor, cu 800.000 - 1,5 milioane de morţi. Aproape 30 de ţări - inclusiv Rusia, Brazilia, Germania, Italia şi Canada - recunosc "genocidul armean".

"Turcia are o poziţie care instigă la război regional şi încurajează politicile aventuriere ale autorităţilor din Azerbaidjan", a precizat liderul armean, citat de agenţia Armenpress.

Săptămâna trecută, în noaptea de vineri spre sâmbătă s-au desfăşurat cele mai sângeroase ciocniri armate de la încheierea războiului în 1994.

După 22 de ani de armistiţiu, acum două zile, au murit peste 33 de oameni.

Organizaţia Cooperării Islamice, care regrupează 57 de ţări musulmane între care şi Azerbaidjanul, a cerut ieri Armeniei să-şi retragă trupele din regiunea Nagorno-Karabah.

Anterior, şi Rusia, Iran, Statele Unite, Turcia,ONU şi OSCE au cerut încetarea imediată a violenţelor.

Regiunea Nagorno-Karabah, disputata între Erevan şi Baku, "va reveni într-o zi" la Azerbaidjan, "proprietarul său original", a susţinut luni preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, potrivit AFP.

"Karabahul va reveni într-o zi, fără nicio îndoiala, la proprietarul său original, va aparţine Azerbaidjanului", a declarat în timpul unui discurs televizat preşedintele Erdogan, care şi-a multiplicat mesajele de sustţnere pentru Baku, după reluarea ostilităţilor în regiune la sfârşitul săptămânii trecute, soldate cu cel puţin 33 de morţi în ambele tabere.

Prezentând "condoleanţele" sale apropiaţilor "martirilor" azeri, şeful statului turc a declarat că „această opresiune nu va continua la nesfârşit".

Acest conflict, ale cărui origini datează de mai multe secole, dar care s-a cristalizat în perioada sovietică când Moscova a atribuit acest teritoriu locuit în majoritate de armeni Republicii Socialiste Azerbaidjan, intervine într-o regiune a Caucazului strategică pentru transportul de hidrocarburi, aproape de Iran, de Trucia şi la porţile Orientului Mijlociu.

Escaladarea militara intervine de asemenea într-un moment în care Rusia, care susţine Armenia, şi Turcia, aliat tradiţional al Azerbaidjanului, traversează o gravă criză diplomatică, pe fondul războiului cu Siria.

Turcia, care are puternice legături culturale şi lingvistice cu Azerbaidjanul, este un aliat esenţial pentru Baku. Nu are în schimb relaţii diplomatice cu Armenia, din cauza diferendului privind masacrul armenilor din 1915, sub Imperiul Otoman, calificat de către Erevan drept genocid, dar pe care Ankara refuză să-l recunoască.

"De la început, Turcia a fost alături de Azerbaidjan şi va rămâne şi pe viitor", a mai afirmat Erdogan, numindu-l "frate" pe omologul său azer Ilham Aliyev.

Thorniké Gordadze, cercetător asociat la Centrul Sciences Po din Paris, specialist în problemele din  Caucaz, spune că, luptele s-au reluat pentru că  Azerbaidjanul e bogat în gaze naturale şi poate fi o alternativă la Rusia pentru aprovizionarea Uniunii Europene. Cel mai mare sistem de conducte din lume este în prezent în curs de construcţie în Caucazul de Sud şi va lega Azerbaidjanul de Europa.

"În cazul în care Rusia acţionează pentru destabilizarea regiunii, Europa va fi forţată să abandoneze acest coridor energetic. Pe de altă parte, Turcia şi-ar putea dori o conflagratie în regiune tocmai ca să se asigure că regimul de la Baku o va rupe complet cu Moscova", spune cercetătorul.