Conferinţa de Securitate de la Munchen, marcată de tensiunile cu Rusia şi Brexit. Iohannis: răspunsul la provocările de securitate şi apărare este coeziunea

Conferinţa de Securitate de la Munchen, marcată de tensiunile cu Rusia şi Brexit. Iohannis: răspunsul la provocările de securitate şi apărare este coeziunea

Ediţia de anul acesta a Conferinţei de Securitate de la München este cea mai importantă şi mai mare din istoria reuniunii – a afirmat directorul evenimentului Wolfgang Ischinger, fost ambasador german în Statele Unite, făcând trimitere atât la numărul participanţilor, cât şi la problemele globale care vor face obiectul consultărilor de la Hotelul Bayerischer Hof.

Preşedintele României, Klaus Iohannis a deschis, în calitate de reprezentant al Preşedinţiei române a Consiliului UE, seria de dezbateri la Conferinţa de Securitate de al München, alături de cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele Republicii Arabe Egipt, Abdel Fattah Elsisi, stat care deţine în prezent Preşedinţia Uniunii Africane.

Preşedintele Klaus Iohannis declarat, sâmbătă, că răspunsul său la provocările de securitate şi apărare de la nivel internaţional este coeziune, în cel mai larg sens al ei.
 „Punctul de plecare inevitabil al oricărei discuţii pe teme de securitate şi apărare este complexitatea mediului internaţional actual. Ne confruntăm în acelaşi timp atât cu ameninţări clasice, cât şi asimetrice, din diferite direcţii strategice. Şi acestea nu sunt îngrijorări doar la nivelul politicienilor, al militarilor şi al strategilor. Astăzi, temerile cu privire la securitate reprezintă o preocupare predominantă a cetăţenilor noştri europeni. În acelaşi timp, sistemul internaţional multilateral se află sub o presiune crescândă, iar adaptarea sa la noile realităţi este pentru noi probabil cea mai mare provocare”, a afirmat Klaus Iohannis, citat de mediafax.ro..

 Klaus Iohannis a adăugat că în ultimii trei ani au fost obţinute rezultate semnificative în mai multe domenii, cum ar fi capacităţile de apărare, cooperare în industria apărării şi angajamente operaţional.

„De câtva timp, din foarte multe motive, progresul nu a fost uniform. Cu toate acestea, în special în ultimii doi sau trei ani, am obţinut rezultate semnificative în toate domeniile – capacităţi de apărare, cooperare în domeniul industriei de apărare, angajamente operaţionale. De asemenea, am înregistrat progrese semnificative şi în ceea ce priveşte crearea condiţiilor pentru ca Uniunea Europeană să aibă un rol mai ambiţios în gestionarea crizelor civile. Acesta este doar începutul – dar este unul promiţător, oferind o bază solidă pentru activitatea noastră viitoare”, a explicat preşedintele României.

Acesta a vorbit şi despre politica de securitate şi apărare comună care e bazată pe o abordare a UE de a acţiona în cadrul unei coaliţii restrânse.

Johannis, despre Brexit: Ceasul ticăie

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, sâmbătă, la cea de-a 55-a conferinţă pentru Securitate de la Munchen, că trebuie să avem un răspuns cât mai rapid din partea Marii Britanii, pentru că 29 martie este data limită pentru Brexit, iar „ceasul ticăie”.

„Brexit este un subiect asupra căruia am discutat foarte mult anul trecut pentru că suntem foarte preocupaţi. Noi, UE 27 regretăm decizia luată de Marea Britanie prin referendum. Respectăm această decizie dar asta nu înseamnă că o sărbătorim. Este o problemă majoră. Avem o echipă de negociere şi un foarte bun şef al acesteia, Michel Barnier. Acordul este unul bun. UE 27 l-a aprobat şi acum aşteptăm aprobarea din partea Marii Britanii”, a afirmat Klaus Iohannis, întrebat în cadrul dezbaterii de la Munchen care este poziţia sa pe subiect, ca reprezentant al Preşedinţie române a Consiliului UE.

Şeful statului a adăugat că sunt o seride abordări diferite în Parlamentul britanic, însă poziţia României este în favoarea unui Brexit cu acord pentru a avea o retragere ordonată a Regatului Unit din Uniunea Europeană.

Acesta a vorbit că este prioritară coeziunea pentru România, ca Preşedinţie a Consiliului UE şi toate statele membre trebuie să aibă o abordare unitară asupra securităţii şi apărării şi să pledeze pentru eliminarea diviziunilor.

„Care ar fi trebui să fie răspunsul nostru european la aceste provocări? Răspunsul meu este coeziunea, în sensul său cel mai larg. Întrucât discuţiile cu privire la viitorul Europei sunt prioritare pe agenda europeană în timpul actualei Preşedinţii a Consiliului Uniunii Europene, deţinută de România, este nevoie de o abordare coezivă şi incluzivă din partea Statelor Membre şi a instituţiilor europene. De aceea, acest mesaj de unitate şi de coeziune defineşte fundamental priorităţile Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene.

Abordarea noastră se concentrează pe facilitarea consensului, pe eliminarea diviziunilor şi pe găsirea unei poziţii comune în ceea ce priveşte modalităţile incluzive de consolidare a Uniunii. Securitatea şi apărarea nu fac excepţie. Dimpotrivă, acestea reprezintă componente fundamentale ale viitorului Uniunii – ele dau credibilitate acţiunii noastre externe şi sunt o garanţie a faptului că ne păstrăm şi ne dezvoltăm vocaţia noastră pentru multilateralism”, a completat şeful statului.

„Referitor la viitoarea relaţie cu Marea Britanie, aceasta este extrem de importantă pentru noi toţi şi toată lumea este de acord că vom avea o relaţie pe viitor cu UK. Este evident că avem nevoie unii de alţii. Nu este deocamdată clar ce formă va lua Brexit. România este cu siguranţă în favoarea unei retrageri ordonate şi a Acordului negociat şi aprobat de UE 27”, a conchis Iohannis.

Angela Merkel: eforturile de dezarmare trebuie să includă SUA, Rusia, Europa şi China

Cancelarul german Angela Merkel a chemat sâmbătă la eforturi de dezarmare care să-i includă pe ruşi, americani, europeni, dar şi pe chinezi, în urma suspendării Tratatului ruso-american privind interzicerea forţelor nucleare intermediare (INF), relatează AFP, dpa şi Reuters.

'Dezarmarea este ceva ce ne priveşte pe toţi şi ne-am bucura dacă astfel de negocieri ar avea loc nu doar cu Statele Unite, Europa şi Rusia, dar şi cu China', a afirmat cancelarul, cu ocazia conferinţei de securitate de la Munchen.

În intervenţia sa, Angela Merkel a avertizat că structurile politice internaţionale sunt pe cale să se destrame: 'Pur şi simplu, nu le putem distruge', a declarat ea, într-o aparentă referire la preşedintele american Donald Trump.

'Există foarte multe conflicte care ne provoacă', a adăugat cancelarul, chemând la o cooperare globală sporită într-o serie de subiecte, de la relaţia cu Iran până la prevenirea unei alte crize a migranţilor, şi atrăgând atenţia că SUA trebuie să fie prudente faţă de o retragere rapidă din Afganistan.

'Trebuie să gândim în structuri legate în reţele. Componenta militară este una dintre ele. Avem nevoie de NATO ca o ancoră de stabilitate în vremuri tulburi. Avem nevoie de ea ca o comunitate de valori', a subliniat cancelarul german.

Angela Merkel a insistat, pe de altă parte, că industria germană de automobile nu constituie o ameninţare de securitate pentru Statele Unite.

'Suntem mândri de automobilele noastre şi aşa ar trebui să fim', a afirmat cancelarul, remarcând totuşi că multe dintre acestea au fost construite în SUA şi exportate în China.

'Dacă acest lucru este văzut ca o ameninţare de securitate pentru Statele Unite, atunci suntem şocaţi', a adăugat ea, în aplauzele asistenţei.

Merkel nu va beneficia însă de sprijinul preşedintelui francez, Emmanuel Macron, care şi-a anulat prezenţa în Bavaria, invocând priorităţi de politică internă, în contextul în care apariţia tandemului Merkel-Macron urma să fie punctul culminant al reuniunii şi un mesaj de unitate franco-germană în faţa protecţionismului american marca Donald Trump.

Şeful NATO, întâlniri cu preşedintele Ucrainei şi ministrul de externe rus

Preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, s-a întâlnit, vineri, cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în marja Conferinţei de Securitate de la München, transmite agenţia de presă RBC.

Liderul ucrainean a mulţumit Alianţei pentru susţinerea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei şi condamnarea fermă a acţiunilor agresive ale Federaţiei Ruse şi a apreciat asistenţa practică din partea NATO în ceea ce priveşte reformarea sectorului de securitate şi apărare al Ucrainei, astfel încât acest domeniu să corespundă standardelor Alianţei.

În timpul discuţiilor de la München, Poroşenko şi Stoltenberg au remarcat un progres semnificativ înregistrat în relaţia NATO-Ucraina, iar preşedintele Ucrainei a reiterat poziţia conducerii ucrainene cu privire la opţiunea euroatlantică a ţării.

La rândul său, secretarul general al NATO a salutat decizia Parlamentului de la Kiev de a înscrie în Constituţie obiectivul de aderare la Uniunea Europeană şi la NATO şi a reconfirmat politica uşilor deschise a Alianţei.

De asemenea, Jens Stoltenberg l-a informat pe Poroşenko despre rezultatele întrevederii sale bilaterale cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, care a avut loc în marja Conferinţei de securitate de la München.

În marja Conferinţei pe probleme de securitate de la München, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a discutat cu Jens Stoltenberg o serie de aspecte legate de securitatea din Europa şi de stadiul actual al relaţiilor dintre Rusia şi Alianţa Nord-Atlantică, se arată într-un comunicat al Ministerului rus de Externe.

Întâlnirea reprezintă primul dialog la nivel înalt între Alianţă şi Federaţia Rusă după decizia Statelor Unite de a suspenda obligaţiile ce decurg din Tratatul INF şi de a demara retragerea din acord în termen de şase luni dacă Moscova nu revine la respectarea completă şi verificabilă a acestui acord strategic semnat în 1987 şi a cărui încălcare readuce în prim plan riscurile unei noi curse a înarmărilor.

Secretarul general al NATO şi şeful diplomaţiei ruse erau aşteptaţi să discute cu privire la Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), în timp ce Serghei Lavrov urmează să participe sâmbătă la o sesiune de dialog alături de vicepreşedintele SUA, Mike Pence.

În schimb, Jens Stoltenberg s-a adresat Conferinţei de Securitate vineri, avertizând că ”întreg regimul de control al armamentelor nucleare este sub asalt”.

Întrevederea Stoltenberg-Lavrov a avut loc după ce miniştrii Apărării din ţările NATO s-au reunit miercuri şi joi la Bruxelles, unde au declarat că Alianţa analizează, evaluează şi pregăteşte măsuri privind viitorul Tratatului INF – fie salvarea lui, fie încetarea acestuia – ca parte a adaptării continue a Alianţei, care nu include măsuri în oglindă de tipul ”rachetă pentru rachetă”, ”avion pentru avion”, ”tanc pentru tanc”, ci acţiuni militare care demonstrează o postură de apărare şi descurajare credibilă şi eficientă.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: