Compromis european asupra unui buget al zonei euro

FOTO Arhiva

Miniştrii europeni ai Finanţelor s-au înţeles vineri dimineaţa asupra liniilor mari ale unui buget al zonei euro, un proeict-far al preşedintelui francez Emmanuel Macron, însă revizuit în mod considerabil în scădere, relatează AFP.

”Pentru prima oară, am creat un buget operaţional care va ajuta ţările din zona euro să conveargă şi să devină tot mai competitive. Este o realizare”, a declarat ministrul francez Bruno Le Maire, un apărător fervent ala cestei iniţiative.

”Pentru prima oară, vom începe să gândim în viitor ca un bloc coerent şi să ne coordonăm politice economice”, şi-a exprimat el satisfacţia.

Un purtător de cuvânt al Eurogrupului şi-a exprimat în noaptea de joi spre vineri satisfacţia faţă de ”acordul” încheiat de miniştri.

Acordul ministerial, la care s-a ajuns după 12 ore de negocieri, urmează să fie prezentat săptămâna viitoare şefilor de stat şi de guverne ai statelor membre UE, la summitul de la Bruxelles.

Mandataţi de lideri europeni în decembrie, miniştrii Finanţelor dezbat de şase luni problema unui buget care creează disensiuni între ţările din Sud, susţinătoare ale unei solidarităţi mai mari, şi cele din Nord, cu Olanda în frunte, adepte ale rigorii bugetare.

Intitulat ”Instrument bugetar pentru competitivitate şi convergenţă”, embrionul bugetului zonei euro are ca obiectiv să încurajeze reforme structurale în vederea creşterii competitivităţii în 19 ţări care au adoptat moneda unică.

Concret, de exemplu, explică un diplomat francez, ar putea fi finanţată o reformă a formării profesionale, cel puţin parţial, prin acest instrument. Însă dacă ţările nu-şi respectă angajamentele cu privire la reforme, este necesar să ramburseze fondurile alocate.

”DISCUŢII FRUCTUOASE”

Acest ”instrument” va fi încorporat în bugetul UE - ale celor 27 de state membre UE, fără Regatul Unit, care urmează să iasă. El nu poartă, de altfel, numele de ”buget al zonei euro”, aşa cum şi-a imaginat Macron la început, după ce ţările din Nord s-au opus folosirii expresiei.

Suma bugetului urmează să fie cu mult mai mică decât cea dorită de către preşedintele francez, care viza câteva sute de miliarde de euro.

Negocieri pe tema amplorii exacte a acestui ”instrument” urmează să aibă loc mai târziu, anul acesta, în cursul negocierilor cu privire la cadrul bugetului plurianual al UE aferent perioadei 2021-2027.

Două surse europene au evocat o anvelopă de 17 miliarde de euro, repartizaţi pe o perioadă de şapte ani între cele 19 state.

Ministrul olandez Wopke Hoekstra a salutat ”discuţii fructuoase” şi ”stimularea unei adevărate reforme în zona euro”.

”Astfel zona euro va deveni mai puternică”, a scris pe Twitter ministrul, cel mai reticent faţă de aceste reforme.

”Avem încă un drum lung de parcurs, mai ales în ceea ce priveşte finanţarea noului buget şi nu subestimez provocările care ne aşteaptă”, a relevat Bruno Le Maire.

Potrivit unui oficial european de rang înalt, acest buget ar putea de exemplu să fie alimentat prin venituri suplimentare provenind din taxe noi.

Franţa şi Germania propun astfel să se impună o taxă asupra tranzacţiilor financiare (TTF) la nivel european - un proiect vechi de mai mulţi ani, prin care să fie alimentat.

Miniştrii europeni s-au înţeles, de asemenea, în noaptea de joi spre vineri, să modifice Tratatul cu privire la Mecanismul European de Stabilitate (MES), înfiinţat în 2012, în plă criză a datoriei şi menit să vină în ajutor ţărilor aflate în dificultate, cu scopul de a-l consolida.

Funcţionarea acestuia va fi ”radical” îmbunătăţită, a insistat Le maire.

El va deveni un fel de creditor de ultim resort al băncilor aflate în mare dificultate, cu până la ”60 de miliarde de euro”, potrivit ministrului.

Europenii urmează acum să  avanseze pe tema Uniunii Bancare, lansate în 2012, în urma crizei financiare, şi  care se află în prezent în impas.