Complicitate la corupţie: cum şi-au plătit companiile din Germania locul în afacerile Greciei

Corupţia imensă din Grecia este unul dintre motivele pentru care economia ţării se află într-un asemenea dezastru. Companiile germane au profitat de acest sistem timp de ani întregi, pentru a-şi asigura afaceri profitabile, notează publicaţia germană „Der Spiegel“.

Şpaga este lubrifiantul care unge motorul economiei greceşti

„Miza“ şi „Fakelaki“ sunt două cuvinte greceşti care au ajutat la funcţionarea economiei germane. „Fakelaki“, care literal se traduce prin „plic mic“, reprezintă o plată neoficială dată de greci medicilor care îi tratează sau auditorilor fiscali – şpagă, pe româneşte.

Pe cealaltă parte, „Miza“ reprezintă banii care nu încap într-un „plic mic“ şi pentru care este nevoie de ceva mai mare, cum ar fi o valiză. „Miza“ mai înseamnă şi banii care trebuie transferaţi într-unul dintre paradisurile fiscale ale lumii. Fără „miza“ nicio companie străină nu ar putea face afaceri în Grecia. Contractele guvernamentale mari sunt în special predispuse la „miza“, explică „Der Spiegel“.

„Miza“ şi „fakelaki“ sunt cele care menţin economia Greciei. Cu ajutorul acestor două cuvinte şi a acţiunilor din spatele lor, milioane de euro îşi găsesc calea prin corporaţii din jurul lumii şi apoi înapoi în buzunarul industriaşilor, funcţionarilor civili, militarilor şi politicienilor. De obicei, aceste plăţi sunt desemnate în registrele companiei drept „comisioane“ pentru negocierea contractelor. Iar industria germană este unul dintre contribuitorii majori în acest joc de Monopoly.

Afaceri foarte profitabile

Germania este unul dintre partenerii de top ai Greciei. Anul trecut, Germania a exportat în Grecia bunuri în valoare de 6,7 miliarde de euro, comparativ cu importurile ei care se ridică la doar 1,9 miliarde de euro. Însă ce metode s-au folosit pentru a se obţine acest surplus enorm?, se întreabă publicaţia germană „Der Spiegel“.

De exemplu, potrivit Comisiei de Schimb şi Obligaţiuni din SUA, producătorul de automobile din Germania, Daimpler, a plătit „miza“ în ultimii ani pentru a-şi asigura livrările de vehicule către Grecia. Şi chiar şi compania naţională de căi ferate germane, Deutsche Bahn, ar fi recurs la mită pentru a câştiga un contract pentru o cale ferată subterană pentru Jocurile Olimpice din Atena, din 2004. Pentru a încheia afacerea, o sumă lungă de şase cifre se pare că ar fi fost dată unui grec cu putere de decizie, printr-un consilier. „Transparency International“, organizaţia non-guvernamentală care are ca prim scop prevenirea şi combaterea fenomenului corupţiei la nivel internaţional, a catalogat Grecia drept una dintre cele mai corupte ţări din Europa.

Asemenea înţelegeri de afaceri sunt foarte profitabile, chiar şi cu „miza“. „Oricine dă mită pentru a obţine un contract guvernamental se poate asigura şi el de câteva milioane în plus. Preţurile excesive cad, bineînţeles, pe umerii cetăţenilor plătitori de taxe“, explică un investigator pentru „Der Spiegel“.

Acest inspector cercetează de ani întregi scandalul de corupţie Siemens, în care zeci de milioane de euro ar fi fost folosiţi pentru avantaje în Grecia. Filiala Siemens din Atena se pare că s-ar fi bazat pe asemenea sume pentru a alimenta acordurile de afaceri în Grecia, până în 2006. Acest lucru a inclus contracte cu fosta companie de telecomunicaţii de stat OTE, tehnologie de supraveghere şi de securitate pentru Jocurile Olimpice din 2004, dar şi căi ferate subterane.

Fonduri secrete masive

Investigatorii scandalului Siemens au descoperit că filiala grecească din Grecia avea nevoie de un fond secret anual de 15 milioane de euro. Doar pentru a obţine contractul OTE, de 500 de milioane de euro, se pare că firma ar fi plătit, la sfârşitul anilor '90, 35 de milioane de euro, reprezentând „miza“. La sediul Siemens din München s-a discutat ani întregi cu multă admiraţie despre filiala din Atena: se pare că nicio altă filială nu a mai avut asemenea rezultate impresionante.

Chiar şi politicienii din Atena ar fi beneficiat de pe urma afacerii Siemens. Potrivit comunicatelor făcute de directorii companiei implicaţi în mită, până la 2% din profiturile diviziei de telecomunicaţii Siemens Hellas au fost daţi către două partide politice principale, Mişcarea Socială Panhellenic, cunoscută mai bine sub numele de PASOK, şi către conservatorii de la Noua Democraţie. În Atena, nimeni nu ştie ce guvern va rămâne la putere, sau pentru câtă vreme. Amândouă partidele au negat că au primit mită.

Industria de apărare germană se pare că a fost la fel de activă în Grecia ca şi Siemens. Atena cheltuieşte între 3 şi 4 miliarde de euro anual pe importul de arme, potrivit estimărilor, aceasta fiind o sumă absurd de mare pentru o ţară atât de mică, continuă jurnalistul de la „Der Spiegel“. Producătorii de armament din Germania au beneficiat mult de pe urma acestor vânzări. Doar între 2004 şi 2008, ei au livrat aproximativ o treime din importurile de apărare ale Greciei.

Procurorul general din München investighează în acest moment dacă vânzarea a patru submarine s-a realizat respectând legea. Comanda însuma aproape 3 miliarde de euro, iar 2 miliarde trebuiau plătite în avans, un lucru neobişnuit pentru asemenea vânzări.

Plăţi dubioase

Investigatorii s-au sesizat atunci când au descoperit o plată îndoielnică făcută unui presupus consultant al afacerii. În urmă cu câţiva ani, un grec se pare că a contactat compania Ferrostaal, cu sediul în Essen, şi a solicitat o sumă de zeci de milioane de euro în legătură cu tranzacţia submarinelor. În acel moment, Ferrostaal formase un consorţiu cu subsidiara ThyssenKrupp, HDW. Atunci când directorii din Essen au refuzat să plătească, grecul i-a ameninţat că-i dă în judecată.

Într-un final s-au înţeles, în 2006, în afara tribunalului, mediaţi de un avocat din Zürich . La scurtă vreme după, Ferrostaal a transferat 11 milioane de euro. Pentru ce a fost această plată? Exact acest lucru doreşte să îl afle procurorul din München care îi investighează pe directorii companiei. Directorul executiv al Ferrostaal, Matthias Mitscherlich, care a fost forţat recent să părăsească compania şi care este unul dintre acuzaţii acestui caz, se pare că ar fi ştiut de această plată dubioasă.

Autorităţile greceşti au început şi ele să fie interesate de afacerea cu submarine. Investigatorii din Atena cercetează plăţi suspecte care ar fi fost făcute prin Austria, Caraibe, Liberia şi Cipru. Beneficiarii nu au fost încă identificaţi.

Un exemplu al acestor tranzacţii este vânzarea a 170 de tancuri pe care Krauss-Maffei Wegmann (KMW) le-a livrat, recent, în Grecia. La schimb, compania trebuia să primească 1,7 miliarde de euro.

Asemenea afaceri implică, de obicei, plata de milioane pentru servicii de consultare. Ce fel de consultare este oferită şi de ce companiile sunt localizate în paradisuri fiscale este un mister. Companiile secrete aparţin, în general, intermediarilor greci – industriaşilor ce lucrează pe bază de comision. În multe cazuri, suspectează investigatorii, aceşti intermediari distribuie banii celor care iau decizii.

În cazul KMW, chiar atunci când companiile au fost invitate să liciteze pentru contract, un oligarh grec a înfiinţat o companie fictivă în insula caraibiană Nevis, în toamna anului 1999. Compania a încheiat două contracte: un acord de negociere cu KMW şi un acord cu o firmă numită Evanston Group Ltd., din Insulele Virgine britanice, care ar fi trebuit să primească 60 de milioane de dolari la schimb pentru „achiziţia de compensări“.

Contracte top secrete

Cum anume o corporaţie din Caraibe ar trebui să ofere servicii în Atena?, se întreabă „Der Spiegel“. Atunci când aceste acorduri, care au fost clasificate ca „top secret“ din cauza „naturii lor politice“, au fost făcute publice, oficialii din München au lansat o investigaţie. Însă nu au reuşit mare lucru deoarece Insulele Virgine refuză să coopereze.

În Grecia, procurorul-şef al Atenei şi un comitet de investigaţie analizează rolul pe care l-au avut de jucat politicienii în această afacere. Însă investigaţiile nu au dus nicăieri. Acest lucru nu e surprinzător într-o ţară unde niciunul dintre cele 450 dintre cele mai importante cazuri de corupţie din ultimii ani nu a fost concluzionat de un tribunal.

Şi KMW şi Ferrostaal neagă că ar fi dat mită pentru afacerilor lor.

Depăşirea termenului de plată

Însă acum, contractorul de armament a livrat Greciei toate cele 170 de tancuri Leopard, dar Grecia încă datorează companiei 180 de milioane pentru comandă. 

Consorţiul de submarine germane spune că plăţile au fost făcute „cu picătura“ încă din 2005. Lor, statul grec încă le datorează 321 de milioane de euro. Şi Siemens încă aşteaptă alţi 20 de milioane de euro pentru contractul de tehnologie de securitate pentru Jocurile Olimpice.

Acest motiv a făcut ca un număr de companii de apărare să apeleze la guvernul german. Ce vor ele? Dacă Germania ajută Grecia, atunci şi grecii ar trebui măcar să-şi plătească datoriile, conchide „Der Spiegel“.