Comisia Europeană va recomanda miercuri ridicarea vizelor pentru cetăţenii turci

Comisia Europeană urmează să recomande miercuri ridicarea vizelor pentru cetăţenii turci, în pofida reticenţelor unor europarlamentari, iar măsura ar putea intra în vigoare în luna iulie, însă statele membre şi Legislativul UE trebuie să o aprobe mai întâi, relatează BBC News.

Ridicarea vizelor înseamnă că cetăţenii turci nu vor mai avea nevoie de viză pe trei luni pentru a merge ca turişti sau pentru călătorii scurte de afaceri în Spaţiul Schengen, însă nu le va permite acces liber pe piaţa muncii din Europa.

De asemenea, Marea Britanie, Irlanda şi Ciprul, care nu sunt în Schengen, vor menţine vizele.

„Nu ne-am coborât standardele, ci Turcia şi-a ridicat nivelul“, a dat asigurări un oficial european de rang înalt la curent cu negocierile.

El a încercat să explice astfel cum va putea Comisia să certifice faptul că Turcia îndeplineşte cele 72 de criterii tehnice şi juridice stabilite de UE după ce, în urmă cu două săptămâni, le transmitea deputaţilor europeni că Ankara nu respectă jumătate dintre aceste norme.

Acordul pentru liberalizarea vizelor a stârnit controverse în numeroase capitale europene, dar Comisia a subliniat că Ankara a făcut progrese semnificative.

Există, totuşi, numeroase surse de îngrijorare, inclusiv privind angajamentul legal al Turciei faţă de garantarea drepturilor fundamentale, explică BBC.

Potrivit corespondentului radiodifuziunii britanice, vor fi puse, probabil, întrebări grele atunci când subiectul va fi ridicat în Parlamentul European şi la summitul liderilor UE din luna iunie.

Astfel, numeroşi europarlamentari au atras atenţia că Turcia a încetinit ritmul reformelor într-o serie de domenii, printre care libertatea de exprimare şi independenţa judiciară.

De asemenea, aleşii privesc cu îngrijorare luptele din sud-estul ţării, dintre trupele guvernamentale şi rebelii din PKK, pe care Guvernul de la Ankara îi descrie drept terorişti.

De asemenea, un raport al CE privind Turcia, dat publicităţii în 2015, denunţă o politizare a sistemului judiciar din ţară, corupţia răspândită, protecţia inadecvată a drepturilor minorităţilor şi regrese semnificative în ceea ce priveşte libertatea de exprimare şi de reuniune.

Pe de altă parte, Turcia a îmbunătăţit condiţiile pentru numeroşi refugiaţi sirieni, le oferă acces la locuri de muncă şi asigură educaţie pentru copii.

Mai mult, Ankara a înăsprit regulile de acces pentru migranţii din ţări care „reprezintă o sursă importantă de migraţie“ către UE, precum Afganistan, Iran şi Pakistan.

Realitatea politică este că Bruxellesul nu poate să spună „nu“ Ankarei, fără să rişte să deraieze acordul cu privire la migranţi. Aceasta în condiţiile în care Guvernul turc a ameninţat că nu se va mulţumi cu un „mai târziu“ drept răspuns.

Eforturile Turciei, împreună cu Grecia şi NATO, alături de închiderea rutei migraţiei prin Balcani aproape că a întrerupt sosirea migranţilor şi refugiaţilor pe insulele elene de la Marea Egee, pe care anul trecut au traversat-o peste un milion de persoane.

Potrivit datelor prezentate zilnic de către Comisie, numărul nou-sosiţilor pe insulele greceşti scăzuse joi la 63 de persoane, faţă de peste 10.000 în timpul perioadei de vârf a crizei migraţiei, în octombrie.

Oficialii europeni sunt convinşi că niciun stat membru nu se va opune, până la urmă, scutirii turcilor de la obligativitatea vizelor de călătorie, amintind că toate statele membre au semnat acest acord controversat, la 18 martie, cu privire la migranţi.

Cetăţenii din numeroase ţări pot vizita deja Spaţiul Schengen fără viză, precum cei din America Latină şi Caraibi, dar şi cei din Hong Kong şi Coreea de Sud.