Comisia Europeană: Planul de acţiune contra dezinformării ruse

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO Cointelegraph
FOTO Cointelegraph

Lupta contra dezinformării în UE are, de acum, un plan de acţiune şi o ţintă principală: Rusia. Vicepreşedintele Comisiei Europene, Andrus Ansip, a desemnat Rusia ca principală sursă a „tentativelor de parazitare electorală“. În perspectiva alegerilor europarlamentare, Bruxelles-ul pune presiune pe marile platforme ale Internetului pentru a stopa propagarea informaţiilor false.

Analiză realizată de Horia Blidaru*

Planul Comisiei, făcut public săptămâna trecută, survine după asumarea voluntară, în această toamnă, de către giganţii digitali a unui cod de conduită, prin care şi-au asumat misiunea de a asigura o mai mare transparenţă a surselor de finanţare a publicităţii politice, precum şi o acţiune fermă împotriva răspândirii de „fake news“. Google şi Facebook, în special, s-au angajat în acest sens pentru a preveni adoptarea unor norme stricte de către UE. Un prim semnal a fost dat de la Bruxelles la 25 mai, o dată cu intrarea în vigoare a Regulamentului pentru protecţia datelor personale.

Un alt comisar european, responsabil pentru Societate digitală, Mariya Gabriel, a avertizat că planul adoptat în această săptămână echivalează cu un interval de încercare dat marilor companii din domeniu, pentru a-şi aplica angajamentele în materie de bune practici. Începând din ianuarie, Facebook, Twitter, Google şi Mozilla vor avea obligaţia de a prezenta rapoarte lunare către Comisie, cu privire la acţiunile pe care le-au întreprins.

Totodată, până în martie anul viitor va fi pus în funcţiune un sistem de alertă rapidă între instituţiile europene şi statele membre ale Uniunii, cu scopul semnalării oricărei încercări de ingerinţă în procesul electoral.

„Dezinformarea este parte a doctrinei militare a Rusiei şi a strategiei sale de a diviza şi a slăbi Vestul.“ – Andrus Ansip, vicepreşedintele Comisiei Europene

Andrus Ansip, vicepreşedintele Comisiei Europene

Andrus Ansip vicepreşedintele Comisiei Europene

Este un pas important, cu atât mai mult cu cât Comisia Europeană a decis să spună pericolului pe nume. Rămâne, însă, problema sensibilă a bugetului redus alocat capacităţilor proprii ale Comisiei de a combate informaţiile false, în pofida majorării substanţiale – de la 1,8 milioane euro în acest an, la un buget de 5 milioane euro destinat în acest scop, în 2019, Serviciului European de Acţiune Externă. În cadrul acestuia, grupul de lucru East StratCom îşi va putea spori personalul şi instrumentele. East StratCom a raportat, în primii trei ani de activitate, 3500 de cazuri de dezinfomare pro-ruse, începând din 2015.

Din păcate, este o sumă în continuare derizorie în raport cu fondurile destinate de Rusia acţiunilor de propagandă şi dezinformare, estimate la 1,1 miliarde de euro pe an, conform declaraţiilor comisarului Ansip, responsabil pentru piaţa unică digitală. Acesta a precizat că există informaţii potrivit cărora „fabrica de trolli“ de la Sankt-Petersburg are 1000 de angajaţi cu normă întreagă.

După ingerinţa rusă în alegerile americane pentru Casa Albă din 2016, reţelele sociale, principalul mijloc de difuzare de „fake news“, sunt supuse unei presiuni accelerate din partea statelor. „Vestul sălbatic digital“, cum a fost numit, înseamnă, în absenţa reglementării, profit pentru reţelele sociale şi un pericol pentru democraţie. Protejarea alegerilor libere a devenit, atfel, o miză fundamentală pentru UE, cu atât mai mult cu cât referendumul pentru Brexit şi criza catalană s-au dovedit a fi avut în spate şi provocatorii de haos ai Kremlinului.

Una din modalităţile concrete avute în vedere pentru responsabilizarea reţelelor informatice o reprezintă învestirea lor cu aceleaşi drepturi şi obligaţii precum mass-media tradiţionale, ceea ce înseamnă, în primul rând, răspunderea pentru conţinutul difuzat. Până acum, competiţia dezechilibrată – din punct de vedere economic, tehnologic şi juridic – dintre presa clasică şi reţelele sociale a profitat mult celor care, în numele libertăţii de exprimare, au transformat sfera digitală în teren de confruntare politico-strategică.

*Horia Blidaru lucrează în Bruxelles şi este membru al Consiliului de Experţi LARICS.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite