Coaliţia ecologistă de stânga în Germania creşte dependenţa de gazul rusesc

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Foto Shutterstock
Foto Shutterstock

În Germania, cele trei partide membre ale aşa-numitei coaliţii-semafor, de la culorile partidelor – roşu social-democraţii SPD, galben liberalii FDP, verde ecologiştii – au bătut palma pe un document de 12 pagini ce deschide drumul, de luni, negocierilor concrete de coaliţie.

Noua formulă ecologistă de stânga vine cu un program ambiţios care doreşte transformarea Germaniei într-o “naţiune industrializată decarboniată” prin “cel mai mare proiect de modernizare industrială în ultimii 100 de ani în Germania,” potrivit viitorului Cancelar, Olaf Sholz, actualmente vicecancelar al Angelei Merkel şi Ministru de Finanţe, cel care va conduce prima coaliţie de trei partide din istoria democratică a Germaniei. Efortul de ecologizare va veni cu creşterea dependenţei de gaz natural rusesc, cu toate costurile politice ale unei asemenea perspective.

Angajamente şi susţinere publică pentru o Germanie Verde de stânga

Negocierile iniţiale pentru formarea coaliţiei în Germania s-au încheiat vineri, prin publicarea unui document de 12 pagini prin care cele trei partide componente ale primei alianţei cu 3 formaţiuni politice anunţă că au reuşit să depăşească diferenţele de program, să convină asupra temelor esenţiale şi să fie gata să înceapă, de luni, 18 octombrie, negocieri directe, formale, pentru realizarea coaliţiei. Negocierile au durat doar trei săptămâni după alegerile din 26 septembrie, o variantă mai degrabă rapidă după cutumele germane, care au văzut Mari Coaliţii realizându-se şi în 4-6 luni de negocieri complete.

Alegerile au adus pe prima poziţie social-democraţii din SPD, conduşi de către preşedintele Olaf Scholz, actualmente Ministru de Finanţe şi Vice Cancelar, cu 25,7% din voturi, urmaţi de către conservatorii CDU-CSU cu 24,1%. Verzii conduşi de mai proaspătul politician ecologist Annalena Baerbock s-au aflat pe poziţia a treia, cu 14,8% iar Liberalii din FDP, conduşi de Christian Lindner au crescut şi ei la 11,5%. În acest context, a devenit evident că prima şansă în dobândirea postului de Cancelar îi revine lui Olaf Scholz, şi că CDU-CSU va intra în opoziţie(vezi adev.ro/qzxad1).

De altfel, opţiunea pentru coaliţia ecologistă de stânga se afla deja în topul doleanţelor populaţiei Germaniei, care o susţine în proporţie de 62%, în timp ce 19% din respondenţi o resping. Comparativ, varianta “coaliţiei Jamaica”, cu CDU-CSU alături de cele două partide, Verzii şi Liberalii, este respinsă de 64% din respondenţi, iar Marea Coaliţie SPD-CDU de 63%. În plus, aproape două treimi din cei chestionaţi văd o perioadă turbulentă la CDU-CSU după pierderea alegerilor, cu dispute şi alegerea unui succesor al lui Armin Laschet, actualul lider conservator, iar dezbaterea şi votul urmează a fi clarificate într-o perioadă mai lungă de timp.

Acordul s-a realizat într-o atmosferă de concordie, cu angajamente şi renunţări ale partidelor făcute de bună voie şi fără confruntări majore. "Discuţiile exploratorii au fost caracterizate de încredere, respect şi consideraţie reciprocă”, se menţionează în documentul de 12 pagini dat publicităţii vineri, 15 octombrie, care notează şi că proiectul propus întreamnă "probabil cea mai mare modernizare industrială a Germaniei de mai bine de un secol". "Suntem convinşi că putem încheia un acord de coaliţie ambiţios şi viabil," se mai menţionează în document.

Negocierile concrete politice de coaliţie, pe funcţii, politici, termene, vor începe luni. Însă entuziasmul în legătură cu perspectivele şi oportunităţile unei schimbări fundamentale au fost elementele definitorii lansate de negociatori. Chiar liderul liberalilor, Christian Lindner, a subliniat capacitatea de a pune cap la cap "partide atât de diverse, cu programe aparent opuse, fapt ce ar permite achiesarea la provocări şi soluţii comune care ar putea fi o oportunitate de a uni ţara". Iar ambiţia este de a moderniza societatea, economia şi statul, ba chiar, pe termen lung, să schimbe complet societatea germană. La bază stă un complet alt stil faţă de cel de până astăzi(la conservatori – n.n.) şi noi posibilităţi.

Marele câştigător al coaliţiei: Partidul Verde

Marele câştigător al acestor alegeri a fost Partidul Verde. Sigur, fiecare dintre partide a trebuit să renunţe la nişte obiective, să accepte altele ale partenerului pe care nu le viza neapărat, dar ecologiştii au câştigat pe deplin aceste alegeri prin prisma dorinţei SPD de a elimina din competiţie o eventuală contraofertă făcută de conservatorii CDU-CSU aceloraşi două partide, cu care au negociat şi la precedentele alegeri, dar pe care nu au reuşit să le convingă să se pună de acord între ele, în primul rând, pentru nivelul de investiţii în economia verde versus respectarea disciplinei bugetare cerută de liberali. Acum conservatorii au fost eliminaţi din competiţie de achiesarea stângii la toate doleanţele Verzilor, din start.

De altfel, co-preşedinta Partidului Verzilor a anunţat că acordurile iniţiale subliniază o coaliţie a progresului care ar putea folosi viitoarea decadă pentru reînnoirea Germaniei, principalul obiectiv fiind menţinerea sub 1,5 grade Celsius încălzirea globală, potrivit acordurilor de la Paris. Acest nou început anunţat subliniază opţiunea pentru modernizarea ecologică a economiei care să fie în acord cu ţintele climatice, un nivel de ambiţie care va influenţa, la rândul său, regulile la nivel european, forţând ţinte mai ambiţioase, chiar într-o iarnă cu probleme energetice enorme.

De altfel, motivaţia înclinaţiei ecologiste în Germania vine chiar de la populţie, alegerile din 26 septembrie fiind, în sine, nişte “alegeri climatice” din cauza importanţei acordate de foarte mulţi votanţi acestei teme. În fapt, seceta severă din ultimii ani a provocat proteste masive, în timp ce inundaţiile catastrofale care au făcut victime au lovit părţi importante din Europa Centrală şi de Vest în vara aceasta iar aceste elemente au revigorat preocupările privind slaba pregătire a statului german în faţa încălzirii globale. Sigur, Verzii au câştigat renunţarea la cărbune până în 2030, deci în 8 ani, mai devreme decât era anunţat, iar reducerile de emisii de bioxid de carbon ar putea determina inclusiv tensiuni sociale şi proteste, de unde preocuparea pentru compensaţii adecvate. Aici intervine cealaltă limitare, a liberalilor, preocupaţi strict de dimensiunea cheltuielilor şi rigoarea bugetară.

Neutralitatea climatică la nivelul lui 2045 e inclusă în program, ca şi foarte multe teme din spaţiul climei, emisiilor, încălzirii globale şi a politicilor energetice. Iar programul presupune, pentru echilibrare, eliminarea subvenţiilor care afectează mediul ca şi a suprataxelor ce vizează energia regnerabilă, dar şi găsirea unor noi surse de finanţare. Dreptatea făcută climei şi economie mai prietenoasă cu mediul au fost marile victorii ecologiste, deşi liberalii au reuşit să menţină propria lor limitare dată de păstrarea competitivităţii Germaniei şi a Europei în acest proces.

Sigur, Verzii au trebuit să renunţe şi ei la câteva elemente, printre care la reducerea vitezei pe autostrăzi. Liberalii au impus ca să nu existe o asemenea limită şi să se poată circula pentru eficienţă în condiţiile de astăzi. SPD a introdus în program cea mai dorită ţintă a lor, respectiv creşterea salariului minim de la 9,5 la 12 euro pe oră, tema de campanie favorită pentru a obţine susţinerea păturilor cele mai sărace ale societăţii germane. Iar liberalii au impus frâna pe datorie care este inclusă în legislaţia germană şi limitează împrumuturile, menţin sănătatea şi rigoarea bugetară şi au promovat investiţiile pentru care finanţarea poate să vină din nenumărate surse noi, fără oprelişti. Cum va funcţiona înţelegerea, urmează să vedem, dar, practic, fiecare partener a obţinut ceea ce-şi dorea din miezul promisiunilor sale electorale.

Economia Verde din acordul prealabil al guvernării de coaliţie

Angajamentele ecologiste de stânga sunt frumoase, reunesc un larg sprijin popular, dacă liberalii menţin limitările bugetare, de împrumuturi şi reţin componenta investiţională, ar putea chiar să meargă. Altceva se întâmplă, însă, la nivelul mixului energetic al Germaniei, iar aici avertismentele curente ar trebui să fie de primă importanţă. E adevărat că presiunea pe preţurile la gaze şi penuria de resurse energetice din această iarnă se leagă de inaugurarea rapidă, prin autorizarea la nivelul autorităţii de reglementare germană şi europeană, a Nord Stream 2, un proiect din care Germania profită în primul rând. O presiune făcută de Rusia şi premeditată prin sistarea oricăror livrări de gaz fără contracte ferme pe termen lung în tot acest an, depozite goale, dar şi schimbarea formulei de calculare a preţului la gaze la nivelul unei sume ce reprezintă preţul celui de pe piaţa spot, două treimi şi o treime prin legătura pe termen lung cu preţul petrolului, şi acesta ridicat la cote nemaivăzute – Preşedintele Serbiei Vucici a subliniat că asta înseamnă 790 dolari pe mia de metri cubi, sumă pe care nu şi-o permite.

Or proiectul de coaliţie lansat presupune un Pact al Germaniei pentru ieşirea din încălzirea pe cărbune până în 2030. Or Germania este deja în proces de a închide facilităţile de energie nucleară. În aceste condiţii, mixul energetic german va fi dat peste cap, iar Germania va avea nevoie de resurse de gaz enorme pe care să le ia din Rusia, un furnizor năbădăios şi cu multiple condiţii politice ataşate. Dacă e să privim situaţia energetică de astăzi, Germania ar trebui să acopere rapid peste 50% din necesarul său de energie din gaz metan, până la trecerea eventuală la energia bazată pe hirogen, pe care plănuieşte să-l primească tot din Rusia prin acelaşi complex de conducte Nord Stream şi Nord Stream 2.

Graphic showing where German electricity comes from
Graphic showing where German electricity comes from

Pentru că angajamentul de a rezerva 2% din pământul statului german pentru ferme de eoliene şi amplasarea de panouri solare pe fiecare clădire unde acest lucru e posibil şi, desigur, pe orice clădire nouă, nu acoperă acest necesar. Expansiunea majoră de energie regenerabilă presupune, desigur, potrivit proiectului, construcţia de uzine moderne pe gaz, care pot fi utilizate în viitor pentru hidrogen, şi acestea ar trebui să compenseze creşterea cererii de electricitate şi de energie la preţuri competitive, după cum menţionează documentul, cu dependenţa de Rusia la pachet, fapt care nu se mai află menţionat în nici un studiu de impact.

În rest, pachetul de mediu este enorm în acest proiect: reformarea preţului naţional la dioxid de carbon şi la combustibili pentru încălzire pentru a corespunde pachetului european Fit for 55; încheierea finanţării energiei regenerabile prin intermediul preţului electricităţii pentru a scădea preţurile energiei; crearea unui nou design pentru piaţa de energie; noi vehicule în UE trebuie să fie neutre la CO2 din 2035 – cu un impact major mai rapid în Germania; urmărirea unei politici europene active cu un parteneriat puternic franco-german şi o cooperare apropiată în cadrul triunghiului de la Weimar(cu Franţa şi Polonia); infrastructură digitală europeană, o reţea comună de căi ferate, o infrastructură energetică pentru surse regenerabile de electricitate şi hidrogen; diversificarea surselor de energie pentru Germania şi Europa.

Sigur, pentru toate statele Europei, evoluţiile din Germania şi programul anunţat sunt de primă importanţă. Greutatea Germaniei la nivel european şi portanţa sa economică arată, dealtfel, perspectivele de dezvoltare la nivel european şi direcţiile prioritare ce vor fi finanţate din bugetul UE. Adaptarea la această evoluţie trebuie începută cât de curând, altfel decalajele vor creşte tot mai mult şi capacitatea de a fi competitive va scădea. Sigur, aşteptăm cu deosebit interes momentul în care Germania va accepta să taxeze produsele chineze şi de aiurea care înglobează costurile ascunse ale încălzirii globale şi emisiilor de bioxid de carbon, pentru a putea intra în competiţie directă cu aceste produse pe picior de egalitate. Asta cu atât mai mult cu cât liderul chinez Xi Jinping a anunţat că nu va participa la summitul privind problemele de mediu din Scoţia.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite