O premieră în societatea românească şi pentru că promovează un alt tip de demers public, pentru necesara redeşteptare naţională.

Astfel, joi, 21 mai, 2015, la Institutul Cultural Român, a avut loc prima reuniune a celor care, în modalităţi personale diferite, dar complementare, susţin valorile euroatlantice, majoritatea lor covârşitoare fiind cunoscuţi din apariţiile publice la postul 6TV, în cadrul emisiunii "Valori euroatlantice". 

Vineri, 22 mai, 2015, Clubul Militar Român de Reflecţie Euroatlantică a emis următorul comunicat de presă:

Clubul Militar Român de Reflecţie Euroatlantică - un think tank ofensiv, informal, cu o afirmare mediatică, care promovează interesul naţional al României, de stat membru al comunităţii euroatlantice, independent, suveran, a cărui integritate teritorială trebuie apărată, chiar cu preţul vieţii – a luat în discuţie starea de fapt, din Europa, la şapte decenii distanţă de la încheierea ultimei conflagraţii mondiale.

Pornind de la realitatea că prezenţa ţării noastre, în Uniunea Europeană, constituie un cadru competitiv, calitativ, al afirmării capacităţilor creative naţionale, Clubul Militar Român de Reflecţie Euroatlantică pledează pentru o reprezentare demnă a intereselor României de azi, în forurile menite a coagula cooperarea reciproc avantajoasă între statele membre ale UE, pentru un dialog de la egal la egal, cu partenerii europeni, în spiritul înţelegerii şi sprijinirii realiste a acţiunilor benefice pe plan bi şi multilateral, în efortul general de a promova pacea, nu confruntarea pe bătrânul nostru continent.

Considerând statutul ţării noastre, de membru al NATO, ca fiind vital pentru dezvoltarea, într-un climat paşnic, a naţiunii române, şi insistând pe rolul decisiv al Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii, în consolidarea capacităţilor defensive ale României, Clubul Militar Român de Reflecţie Euroatlantică invită autorităţile competente ale statului naţional unitar român să urgenteze finanţarea necesarelor dotări cu armament şi tehnică de luptă moderne, ca factor sine qua non al descurajării oricărei agresiuni externe.

Reuniunile publice ale Clubului Militar Român de Reflecţie Euroatlantică constituie modalităţi de evaluare obiectivă a unor situaţii de criză, bazate pe rapoarte de interes public, unul firesc într-un spaţiu euroatlantic marcat de temeri, justificate, faţă de agravarea tensiunilor politice, sociale, economice şi militare, la Est şi Sud de NATO.

CLUB=1

Generalii Virgil Bălăceanu şi Stan Petrescu.

"Vulnerabilităţi de securitate raportate la provocările şi ameninţările actualei conduceri politice a Rusiei"  au constituit esenţa opiniei generalului Mihaiu Mărgărit, ex-şef al Direcţiei Informaţii Militare, fost ataşat militar la Moscova şi Varşovia. 

Adept al unui bombardament informaţional condimentat cu ironii subtile, de genul "morişca preşedinţilor", referirea fiind evident la cei ai Federaţiei Ruse, rulaţi la Kremlin în ultimul afert de veac, generalul Mărgărit a ţinut cont de faptul că în sală se aflau nu numai militari în rezervă şi activi, ci şi jurnalişti, experţi în securitate internaţională, masteranzi, editori de publicaţii interesate de evoluţiile imprevizibile, în spaţiul fost sovietic. 

CLUB=2

Generalul Mihaiu Mărgărit crede că un război generalizat, între Rusia şi Ucraina, va diminua şansele de supravieţuire a Republicii Moldova. 

În opinia generalului Mărgărit, vulnerabilităţile NATO, în faţa ameninţărilor Rusiei sunt: 

1. Discrepanţa între percepţia NATO asupra Rusiei şi cea a Rusiei faţă de NATO, care să ducă la aplanarea anxietăţilor ruseşti cu privire la extinderea Alianţei şi scutul antirachetă american.

2. Dispozitivul strategic al NATO a rămas neschimbat în procesul extinderii, iar flancul de Est a rămas nesecurizat.

3. NATO a pus accentul mai mult pe misiuni la depărtare strategică, care angajează forţe expediţionare, capacitate de planificare strategică şi logistică.

4. Discuţii de interpretare a Articolului 5, din Tratatul de la Washington.

5. Nu este clarificat, preventiv, statutul şi poziţia oficială ale ţărilor membre care beneficiază de relaţii preferenţiale cu Rusia.

6. Lipsa de informaţii cu privire la planurile strategice ale Kremlinului. 

7. Percepţii diferite privind securitatea spaţiului UE şi, respectiv, securitatea spaţiului euroatlantic.

CLUB=3

Generalii Alexandru Grumaz şi Florian Pinţa.

Electrizantă, cu multe afirmaţii inedite - ce sancţionau încremeniri în proiect ale unor decidenţi politici, în privinţa necesarei dotări, acum, nu la calendele greceşti, cu tehnică de luptă modernă, a Forţelor Armate Române - a fost intervenţia generalului Constantin Degeratu.

CLUB=4

Generalul Constantin Degeratu a formulat legitima întrebare privind motivul pentru care România nu a solicitat instalarea, pe teritoriul naţional, a unor sisteme de rachete de tip PATRIOT.

În stilul său personal, de orator desăvârşit, care punctează diferenţa dintre aparenţe publice şi realităţi concrete, generalul Constantin Degeratu a trecut în revistă, cu comentariile aferente, reperele vizibile ale României, ca ţară membră a NATO, în epoca...Obama-Merkel-Putin: *Participarea la Misiuni; *Parteneriatul Strategic: Axa Washington-Washington; *Smart Defense ca strategie ce s-ar dori să fie înţeleaptă; * Smart Defense şi procesele de “românizare” ale conceptului; *  Contribuţii reale/virtuale la gestiunea unor riscuri reale; * Lupta împotriva terorismului; * Cybersecurity; * Contracararea corupţiei şi a marii criminalităţi; * Garanţii şi garanţiile statului de drept (“Lovitura de stat din 2012”); * Scutul Antirachetă: Câtă protecţie aduce? Câtă vulnerabilitate atrage? În gama clasică, mai nimic dincolo (spaţiu şi timp); * Aliatul de nădejde; * Cel mai înalt grad de securitate din istorie: CÂT ADEVĂR? CÂT RISC? PROBLEME!!?? * Cum stăm cu vecinii? BINE!!??

CLUB=5

La fel de necruţător a fost generalul Degeratu atunci când a evocat actualităţi şi perspective, în contextul actualului Război Rece, în relaţia România-NATO-UE: @ Provocarea Rusă – scurt istoric (Transnistria, Osetia de Sud, Abhazia, Kaliningrad; Soluţia cecenă a lui Putin); @ Amurgul Doctrinei Clinton: realism, iluzii şi wishful thinking; @  Geneza unui nou tip de regim (Regimul Putin = neo-nazisto-bolşevic); @ Criza georgiană (2008) şi “politica tigrului”; @ “Declaraţii de dragoste”: strategiile Rusiei din anii 2009-2010 (NATO/partenerul = Pericol grav pentru securitatea Rusiei); @ Scutul Antirachetă şi “Hârjoana strategică ruso-americană”; @ Meandrele politicii ucrainiene: spre Vest prin Est sau invers; @ 2013: un punct de cotitură încă neînţeles; @ 2014: Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei şi răspunsul (ineficient încă) euro-atlantic; @ 2014: Summitul NATO din ŢARA GALILOR; @ România în contextul conflictului ruso-ucrainian; @ Mirajul paradoxal, ademenitor, iraţional şi complice al formulei “nu ne ameninţă nici un pericol direct, dar ne apără NATO”; @ (Mai) este ceva (posibil) de făcut? DA, AR MAI FI! @ După Summitul Galic: 2% şi Acordul (Diktatul?) de la Minsk – Feb.2015; @ 2015: Ucraina pro-euroatlantică – din perspectiva ultimei soluţii. @ 2015: Scrutând viitorul – miopii, dioptrii greşite sau Night Vision Equipment?

CLUB=6

Generalul Constantin Degeratu în dialog cu colonelul Vasile Simileanu.

CLUB=9

Ineditul hărţilor şi imaginilor prezentate asistenţei în flux continuu, cu o ironie justificată, cu invitaţii la dreapta judecată a situaţiilor în care pur şi simplu cei care ar putea lua decizii raţionale preferă să se facă că nu... îi vede tigrul, cel ce practic nu are mustrări de conştiinţă, doar dorinţa de a acapara prada potenţială, generalul Degeratu merita să fi fost ascultat în aula Parlamentului României. măcar pentru obiectiva informare a aleşilor naţiunii, în condiţiile când sublimii membri ai comisiilor parlamentare de apărare nu există deloc în peisajul public, la Palatul Cotroceni santinela are drept consemn sibian "Mutul la uşă!", iar la Palatul Victoria, după soluţionarea constructivă a umilirii anterioare a pensionarilor militari, bani pentru alegeri, pardon, pentru alocaţiile mărite pentru copii, par a urma să fie scoşi din piatră seacă. Nu şi pentru străjerii naţiunii, buni doar pentru gărzile de onoare, la depusul coroanelor de flori, spre gloria eternă a celor filmaţi şi fotografiaţi cu acest prilej, neînlocuibilii politicieni mioritici, de ieri şi de azi. 

CLUB==

O contribuţie aparte, la înţelegerea pulsaţiilor de azi din comunitatea europeană, a avut-o domniţa Angela Filote, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România, care a optat pentru o prezentare ce a debutat cu explicarea planului de investiţii pentru Europa:  

CLUB=10=

@ Pilonul 1 – Mobilizarea investiţiilor: Fondul European pentru Investiţii Strategice @ Pilonul 2 – Transferul investitiilor in economia reala. Portal al proiectelor viabile. Servicii de consultanţă. @ Pilonul 3 – Eliminarea barierelor din calea investiţiilor. Uniunea Pieţelor de capital. Optimizarea Pieţei Unice. Reforme Structurale.

CLUB=11

Angela Filote, în dialog cu Liviu Mureşan.

Şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în Europa a insistat pe importanţa Uniunii energiei, care prezintă cinci dimensiuni destinate să contribuie la consolidarea durabilităţii, a competitivităţii şi a securităţii energetice: I.securitate energetică, solidaritate şi încredere; II.o piaţă europeană a energiei pe deplin integrată;  III.eficienţă energetică în sprijinul moderării cererii; IV.decarbonizarea economiei;  V. cercetare, inovare şi competitivitate.

Alocuţiunea conaţionalei Angela Filote a fost pragmatică, optimistă, la obiect, cu o focalizare pe provocări vizibile, soluţionabile doar prin eforturi comunitare adecvate, aşa cum sunt stipulate în Agenda europeană privind securitatea, priorităţile agendei, pentru următorii cinci ani fiind: 

* Terorismul şi radicalizarea - luptători străini care se întorc în ţara de origine către şi dinspre conflictele în desfăşurare din Siria, Irak şi Libia;

** Criminalitatea organizată - introducerea ilegală de migranţi şi traficul de persoane, de arme de foc, de droguri sau de ţigări până la infracţiunile financiare, economice şi de mediu; exploatează lacunele în ceea ce priveşte asigurarea respectării legii şi acţiunile la nivel transfrontalier;

*** Criminalitatea informatică - infractorii abuzează de tehnicile moderne, cum ar fi internetul, pentru a face comerţ online ilicit cu droguri şi arme şi alte tranzacţii ilegale.

Agenda vizează consolidarea şi sporirea eficacităţii schimbului de informaţii şi ale cooperării operaţionale între statele membre, agenţiile UE şi sectorul IT.

CLUB=12

Cofondatorii Clubului Militar Român de Reflecţie Euroatlantică, generalii Constantin Degeratu şi Mihaiu Mărgărit.

Cu o modalitate inconfundabilă de a se adresa asistenţei, ce aminteşte de aceea a lui  Sir Winston Leonard Spencer-Churchill, a vorbit membrilor Clubului generalul Alexandru Grumaz, care a răspuns provocării de a prezenta O viziune asupra relaţiei Transatlantice sau cum se vede Europa de la Washington.

CLUB=10

Generalul Alexandru Grumaz consideră că: 

Relaţiile Uniunii Europene cu Statele Unite sunt de o complexitate greu de egalat pe scena relaţiilor internaţionale. America şi Europa au fost dintotdeauna conştiente atât de diferenţele, cât şi de complexele interdependenţe reciproce. De la Planul Marshall declanşat după cel de-Al Doilea Război Mondial, până la pivotarea Americii în zona Asia Pacific au trecut decenii în care Europa a evoluat de la un teritoriu supus dezastrului unui război nimicitor, la un teritoriu al unităţii, securităţii, stabilităţii şi bunăstării. Acest echilibru european s-a frânt în aceşti ultimi doi ani, odată cu resurgenţa unei foste puteri a Războiului Rece, Federaţia Rusă, dar şi datorită haosului generat de Primăvara Arabă în nordul Africii şi în Orientul Mijlociu.

CLUB=13

Claudiu Degeratu, Marius Văcărelu, Constantin Corneanu şi Dan Nicu.

Alexandru Grumaz a propus audienţei, spre reflecţie: un scenariu care poate sau nu avea loc, dar ale cărui dedesubturi ies la iveală din când în când: apariţia în Europa a unor axe geostrategice precum Paris-Berlin-Moscova sau Varşovia-Bucureşti-Riga-Vilnius-Talinn-Sofia-Ankara. Prima axă a avut punctul culminant în 2003 atunci când încercarea Statelor Unite de a face Consiliul de Securitare al Naţiunilor Unite să susţină invazia Irakului de către SUA a fost oprită de Franţa şi Germania. Această axă, deşi şi-a atenuat influenţa, încă bântuie dedesubtul aparenţelor. A doua axă este generată de conflictul din Ucraina şi are sprijinul militar şi economic al SUA. Desfăşurarea sistemelor de rachete, prepoziţionarea tehnicii militare, crearea de comandamente de brigadă şi divizie, noi centre de antrenament şi nu în ultimul rănd exerciţiile militare pe uscat, în aer şi pe apă. Ucraina a devenit o scuză convenabilă, pentru o diviziune geopolitică ce nu are de a face absolut nimic cu propria sa schismă internă. O asemenea axă, Paris-Berlin-Moscova, să-i zicem alianţă, are sens geopolitic pentru Germania/Franţa şi Rusia, diferenţele ideologice contând foarte puţin. Alegerile geopolitice pot fi influenţate de indivizii aflaţi la putere în cancelariile occidentale, însă presiunea intereselor naţionale pe termen lung rămâne puternică.

CLUB=14=

Monitorul imaginilor speciale, colonelul Mircea Socolov.

Finalul prezentărilor în forţă a aparţinut dr. Liviu Mureşan, preşedintele Fundaţiei Eurisc, care a expus punctul său de vedere, privind Rusia şi schimbarea mediului global de securitate. 

CLUB = 15 =

Conştient că nu se adresează doar membrilor Clubului, ci şi celor care vor multiplica mesajul său, dr. Mureşan a atras atenţia că Rusia are acum două "portavioane imposibil de scufundat" în faţa NATO: Crimeea şi Kaliningrad. 

CLUB=16

Cu toate astea, Liviu Mureşan  semnala asistenţei şi un prim pas pozitiv, acela că Gherasimov a menţionat, la Moscova, că Rusia înţelege că cele mai multe ameninţări de securitate moderne afectează regiuni întregi şi chiar întreaga lume, astfel încât soluţia lor necesită dialog şi cooperare internaţională.

CLUB 20

Finalul primei reuniuni publice, a Clubului Militar Român de Reflecţie Euroatlantică, a aparţinut unor conaţionali care au fost rând pe rând aplaudaţi.

CLUB 30

Primit cu vizibilă simpatie, George Simion, liderul junilor unionişti de pe ambele maluri ale Milcovului de azi, Prutul lacrimilor buneilor noştri, a afirmat că se simte onorat de atenţia Clubului Militar Român de Reflecţie Euroatlantică şi contează pe sprijinul acestui think tank ofensiv.

CLUB40

Preşedintele Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, Doru Dinu Glăvan, în centrul imaginii, secondat de secretarul general al UZPR, Benone Neagoe, a promis sprijinul mediatic pentru acţiunile, de interes naţional ale Clubului Militar Naţional de Reflecţie Euroatlantică, inclusiv prin intermediul publicaţiei "Cronica Timpului." În imaginea de mai sus, liderii UZPR alături de cei trei cofondatori ai Clubului.

CLUB 40

Onorul cuvenit a fost dat ex-ministrului Apărării Naţionale, generalul ing. Niculae Spiroiu, care a apreciat că, în formula sa actuală, Clubul Militar Român reuneşte cetăţeni liberi, neînregimentaţi politic, profesionişti militari şi reprezentanţi ai societăţii civile, cointeresaţi de corecta informare a opiniei publice în legătură cu pericolele reale prezente şi ameninţările viitoare, la adresa securităţii naţionale a României.

_______________________________________

Nota bene: 

Mulţumesc frumos, şi pe această cale, conducerii de ieri şi de azi a Institutului Cultural Român, în mod special compatriotului Lilian Zamfiroiu, pentru sprijinul acordat în găzduirea reuniunii Clubului Militar Român de Reflecţie Euroatlantică. Un gând aparte şi pentru domniţa Ludmila Anica, autoarea imaginilor fotografice inserate mai sus. 

CMRRE

În urmă cu un an de zile, generalul Constantin Degeratu, ex-consilier prezidenţial şi fost şef al Statului Major General, era singura voce, în România, care avertiza public, pe conaţionalii dispuşi să îl asculte, în legătură cu drama viitoare a Ucrainei, implicit a Europei. Acum există Clubul Militar Român de Reflecţie Euroatlantică, care sprijină un bărbat într-adevăr de stat, în efortul său de a redeştepta pe cei care se fac că tigrul nu îi vede pe ei...