Cine încearcă să întoarcă Moldova dinspre UE

Cu doar câteva săptămâni înainte de semnarea acordului de asociere şi liber schimb cu UE, socialiştii moldoveni, în frunte cu Igor Dodon, separatiştii transnistreni şi Moscova încearcă să împiedice evenimentul prin orice mijloace.

Campania prin care se încearcă împiedicarea Republicii Moldova de a semna acordul de asociere şi liber-schimb cu Uniunea Europeană devine tot mai agresivă. Înainte de momentul 27 iunie, când Moldova şi Georgia vor semna acordul la Bruxelles, Moscova încearcă să-i descurajeze pe moldoveni, folosindu-se în primul rând de pârghiile economice pe care le deţine în relaţia cu Chişinăul. Postul „Vocea Rusiei”, aservit Kremlinul, a transmis prin mai multe articole că Moldova va avea de suferit dacă alege acordul cu UE în locul integrării în uniunea vamală eurasiatică pe care Vladimir Putin încearcă s-o extindă în spaţiul ex-sovietic. 

„Dmitri Medvedev s-a referit la necesitatea unor restricţii vamale pentru Ucraina şi Moldova după asocierea cu Europa. Acesta este un pas absolut logic şi aici nu există politică, ci numai economie”, transmite „Vocea Rusiei”. „În ceea ce priveşte Ucraina şi Moldova, ele au făcut alegerea lor. Visurile privind integrarea europeană, inspirate de pe ecranele televizoarelor prezintă imagini frumoase despre piaţa liberă, despre condiţii favorabile pentru noii consumatori. Însă cine are nevoie în Europa de vinul sau roşiile din Moldova? Acolo, piaţa este supraaglomerată”, continuă portalul rus. 

Comuniştii vor în UE, socialiştii - nu

În acelaşi ton, Igor Dodon, preşedintele Partidului Socialiştilor din Republica Moldova, a lansat un clip video prin care foloseşte imaginea Conchitei Wurst de la Eurovision pentru a-i speria pe moldoveni. Sugerând că Europa are un alt set de valori pentru că a ales un astfel de câştigător la concursul muzical, Dodon, pledează pentru organizarea unui referendum pentru aderarea la uniunea eurasiatică. În mod bizar, Dodon nu a găsit sprijin pentru această campanie nici măcar de la Partidul Comunist condus de Vladimir Voronin, fostul mentor politic al lui Dodon, care a plecat de la comunişti în 2011. 

Liderii separatiştilor de la Tiraspol cer „divorţul” de Chişinău

Din acelaşi registru fac parte şi declaraţiile făcute de Evgheni Şevciuk, liderul regimului separatist prorus din Transnistria, care a avertizat că semnarea acordului cu UE va avea efecte negative asupra regiunii. „Parafarea Acordului de Liber Schimb va avea un impact negativ pentru noi. De aceea, Tiraspolul nici nu a participat la negocierile dintre Chişinău şi oficialii de la Bruxelles. Fireşte, există şi câteva aspecte pozitive, însă cele mai multe sunt negative. Noi am subliniat în repetate rânduri aceste lucruri”, a declarat Şevciuk într-un interviu acordat Euronews. Astfel, liderul regimului nerecunoscut nici măcar de Moscova a pledat pentru „un divorţ civilizat”, adăugând însă că şi reunificare cu Republica Moldova poate fi o idee bună, dacă asta vrea populaţia.

Însă, dacă la nivel declarativ Tiraspolul invocă voinţa poporului, realitatea arată altfel. Cele opt şcoli cu predare în limba română din regiunea nistreană se află constant sub presiunile separatiştilor care încearcă să le oblige să treacă la grafia chirilică. Organizaţia non-guvernamentală Promo Lex a lansat la începutul lunii mai campania „Salvaţi şcolile din Transnistria”, promovând şi o petiţie online care cere garantarea dreptului la educaţie în limba română pentru copiii din Transnistria.

În decembrie, Igor Dodon şi-a explicat pe larg viziunea faţă de viitorul Moldovei, pledând pentru „o politică deşteaptă”, singura soluţie pentru „ţările mici”. 

DOCUMENTAR Adevărul despre Unirea cu Moldova

Igor Dodon este rusofil. Dar telefonul pe care-l foloseşte este canadian, maşina sa este japoneză, costumul său este italian, iar muzica pe care o foloseşte în clipurile sale promoţionale este cântată de o trupă britanică. Pe faţada sediului partidului său, al Socialiştilor din Republica Moldova, sunt două plăci, una cu denumirea în română, cu grafie latină, alta în rusă, cu caractere chirilice. Când Republica Moldova a parafat acordul de asociere şi liber-schimb cu Uniunea Europeană, în noimebrie 2013, Igor Dodon a lansat un clip video în care promovează beneficiile apropierii Moldovei de Rusia şi ale integrării în uniunea vamală eurasiatică pentru care face eforturi Moscova.

„Noi suntem ferm convinşi că Republica Moldova are de câştigat dacă va aprofunda relaţiile şi se va integra în noile proiecte care apar acum în cadrul CSI (Comunitatea Statelor Independente, o alinaţă din care fac parte 11 dintre cele 15 republici care au aparţinut URSS – n.r.). Cum este uniunea vamală. Avantajele economice sunt net superioare faţă de ce poate oferi la acest moment Uniunea Europeană”, crede Dodon care, până acum trei ani, a făcut parte din Partidul Comuniştilor din Republica Moldova.

Aduce ca argumente banii trimişi de moldovenii care lucrează peste hotare: 68% din remiterile pe anul 2012 au venit de la moldoveni care lucrează în Rusia, exporturile de vinuri, a căror valoare a ajuns anul trecut la peste 98 de milioane de dolari pe piaţa rusească plus CSI. Comparativ, Uniunea Europeană a cumpărat vinuri moldoveneşti în valoare de doar 26 de milioane de dolari. Iar această apropiere de Rusia va alina poate şi cea mai mare durere a multor moldoveni, problema Transnistriei, ştie Dodon.

„Eu sunt ferm convins că atunci când – nu spun dacă, pentru că va fi la sigur – Chişinăul va spune oficial că merge spre uniunea vamală, spre apropierea relaţiilor cu Rusia, acesta va fi un element important şi poate unul decisiv pentru a reintegra ţara în cadrul unei federaţii”.  Igor Dodon, preşedintele Partidului Socialiştilor

Dar Dodon nu vorbeşte doar despre recăpătarea controlului asupra Transnistriei atunci când spune că vrea reîntregirea ţării sale. Are pe perete în biroul său o hartă a Molovei lui Ştefan cel Mare, dar nu vorbeşte clar despre asta. Ne povesteşte doar despre o idee a partidului său de a acorda cetăţenie molovenească românilor din judeţele aflate pe malul românesc al Prutului. Iar când vorbim despre limba moldovenească spune că „poate din contră, limba românească ar trebui să se numească moldovenească, pentru că moldovenii au fost primii”. 

Şi, de cealaltă parte, singurul motiv pentru care Uniunea Europeană vrea Moldova este pentru a avea „o poveste de succes în Parteneriatul Estic”. 

 „Declaraţiile despre unire fac rău în problema Transnistriei”

Şi în privinţa unirii dintre România şi Republica Moldova, Dodon este „convins ferm”: este doar „o idee de final de carieră a lui Băsescu”. Iar declaraţiile preşedintelui român, care a spus anul trecut că unirea cu Moldova ar trebui să fie următorul proiect de ţară al României, nu fac decât să pună în pericol şansele Chişinăului de a se „reîntregi” cu Transnistria. 

Prin tot ceea ce spune, Dodon dă de înţeles că Moldova, o ţară mică şi, aşa cum se repetă obsesiv şi despre România, aflată la graniţa dintre mari puteri, trebuie să-şi facă mereu cât mai mulţi prieteni. Indiferent dacă merge cu Rusia, asta nu trebuie să însemne că nu ar putea să profite de fondurile acordate sub „politica de bună vecinătate” acordate de UE statelor din regiune. La fel şi cu legăturile comerciale: intrarea în uniunea vamală nu trebuie să însemne ignorarea potenţialului din pieţele vestice. 

„Ţările mici trebuie să facă o politică deşteaptă”

La graniţa dintre imperii, moldovenii aleg Moldova. Unirea cu România are susţinătorii ei în Republica Moldova, la fel şi integrarea europeană şi apropierea de Rusia. Fiecare ideologie are electoratul ei. Însă cel mai vizil grup pe străzile Chişinăului este, fără umbră de îndoială, cel care susţine independenţa şi suveranitatea Republicii Moldova – stataliştii. Sunt confundaţi adesea, în special de această parte a Prutului, cu rusofilii. Dar în rândul stataliştilor sunt mulţi care vor integrarea europeană, doar că nu alături de România.

„Ţările mici trebuie să facă o politică deşteaptă, iar eu nu cred că Moldova este cel mai important măr al discordiei între Federaţia Rusă şi alţi jucători gopolitici”, spune Dodon. „N-aş vrea ca Republica Moldova să fie o monedă de schimb în lupta lor geopolitică”, adăugă politicianul. Subliniază în repetate rânduri că este vorba doar despre legăturile economice. Dar, după atâţia ani de apropiere de Rusia, cum se face atunci că Republica Moldova este încă un pol al sărăciei? Şi ajungem din nou la o comparaţie: „Cea mai mare parte din infrastructura Republicii Moldova s-a făcut în această etapă (a ocupaţiei ruse – n.r.). Dar în cei câţiva ani în care am fost în componenţa României Mari, aici mare investiţii nu s-au făcut”, conchide Dodon. 

[<a href="//storify.com/elenadumitru22/transnistria-i-tortura" target="_blank">View the story "Transnistria şi tortura" on Storify</a>]