Cine e de vină pentru atentatele jihadiste din Europa? Harababura umanistă din ţările europene!

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
xxx

De ani şi ani de zile, în ciuda tuturor semnalelor de urgenţă date de agenţiile de informaţii, liderii politici europeni au ales calea cea mai comondă, cea în linia „toţi mint, fake news dirijat de inamicii care doresc să distrugă spiritul unităţii europene şi să introducă stare de panică în rândul populaţiei în scopul de a scădea credibilitatea estabishment-ului politic“.

Foarte comod şi sinucigaş. Mai ales că, în toată perioada asta, liderii de pretutindeni ai Jihadului mondial au multiplicat mesajele directe către fidelii sutelor de organizaţii care au jurat ISIS ascultare deplină, cerându-le să adopte cât mai rapid noua modalitate de atac împotriva Occidentului cruciat şi satanist, folosind cu prioritate cuţitul (mai ales cel ceramic, nedectabil de portalurile clasice de securitate), mijlocul ideal de a dobândi o mobilitate deosebită şi de a asigura totala impredictibilitate a unei acţiuni individuale în mediul urban, inclusiv cu posibilitatea crescută a fugii de la locul atentatului.

Drept care, începând cu 2014, acest tip de atacuri în care sunt folositre armele albe s-a multiplicat exponenţial, aşa cum arată Centrul de analiză a terorismului (CAT) care spune că, dacă armele albe au fost folosite doar în 13% din atacurile petrecute între 2008-2014 în UE, procentul a crescut la 23% pentru perioada 2014-2016 şi la 30% în 2017. Reamintind că, pe 22 august anul trecut, liderul ISIS le ceruse din nou tuturor adepţilor săi, la modul cel mai explicit posibil, să treacă rapid la organizarea de atentate în ţările europene folosind arme rudimentare, precizând că acest tip de acţiune echivalează cu 1000 de operaţiuni militare în zona irakiană şi siriană.

Dar nimic nu ar fi fost posibil fără ca în Marea Britanie (iar situaţia de acolo este absolut identică cu cea din foarte multe ţări occidentale) să existe un foarte larg bazin de recrutare, mereu alimentat de noi adepţi proveniţi ca rezultat al acţiunilor de recrutare, cei la care se mai adaugă începând din aceste săptămâni, „luptătorii străini“ care sunt întorşi forţat din fostele zone de conflict sau folosesc rutele de fugă pentru a se retrage în anonimat, alături de mebrii familiilor lor.

Problema uriaşă şi absolut deloc rezolvată este cadrul juridic naţional, mereu acuzat a fi deosebit de lax şi permisiv, mai ales sub presiunea uriaşă şi continuă a ONG-urilor militante care reprezintă interesele grupurilor minoritare, dar extrem de active şi unite de cetăţeni (acum chiar la a doua sau a treia generaţie) proveniţi din Maghreb (Maroc, Algeria, Tunisia, Libia), din ţările din Asia şi Orientul Apropiat , din Africa Neagră (în special foste colonii deţinute odinioară de metropola respectivă). E vorba despre comunităţi care se măresc continuu şi ajung să fie majoritare în anumite zone ale marilor metropole, fiind folosite de către organizaţiile teroriste de tipul ISIS sau Al Quaeda, dar nu numai, drept resura perfectă pentru parazitare continuă prin acţiuni de recrutare şi formare a unor reţele de sprijin, chiar necombatante, dublate de cele financiare.

Imagine indisponibilă

Exemplul perfect poate fi dat de cazul islamistului extremist care a acţionat vineri pe Podul Londrei, ucigând două persoane şi rănind altele trei înainte de a fi ucis de poliţie. E vorba de cetăţeanul britanic Usman Khan în vârstă de 28 de ani (foto sus).

În fişierul antiterorist, Khan,care purta o brăţară electronică de supraveghere,  este menţionat ca fiind condamnat în 2012 pentru participarea la complotul care viza aruncarea în aer, în perioada Crăciunului, a unuia dintre obiectivele simbolice ale Londrei, London Stock Exchange (Bursa londoneză, n.r.). Atacul mai viza şi ambasada americană şi locuinţa lui Boris Johnson, în acel moment primar al Londrei. Se dovedise faptul că Usman Khan făcea parte dintr-un grup de 9 membri ai organizaţiei Al Quaeda care plănuiseră organizarea atacului respectiv precum şi crearea unei baze de antrenament în Caşmir, în zona controlată de Pakistan, acolo unde familia lui Knan deţine câteva terenuri. Era un sprijinitor direct al lui al-Muhijaroun, organizaţia teroristă de mai mare amplitutide, acolo unde activează mulţi dintre cei care aveau să plece la chemarea Al Quaeda în zonele de conflict. În februarie 2012, Usman Khan a fost condamnat la un minim de 8 ani înhisoare pentru ca, în urma unei decizii a Curţii de apel, sentinţa definitivă să fie de 16 ani închisoare. A fost eliberat după efectuarea a jumătate din pedeapsă. Acum primise aprobarea de a pleca din reşedinţa sa din Staffordshire pentru a participa, alături de alţi foşti puşcăriaşi, la Conferinţa „Să învăţăm împreună“ organizată la Londra, în Fishmonger’s Hall. Acolo, în jur de ora 14, a început să atace participanţii cu cele două cuţite pe care le avea asupra lui.

Iarăşi se va vorbi despre un „incident izolat“ şi despre faptul că justiţia a avut dreptate să decidă punerea sa în libertate condiţionată, chiar sub supravegherea care s-a dovedit perfect inutilă? Întrebarea are sens deoarece, iarăşi de ani de zile, se tot vorbeşte, la reuniunile şefilor de state şi guverne de la Bruxelles, despre nevoia de  a se trece la măsuri din ce în ce mai dure pentru prevenire acţiunilor teroriste şi acţiuni cât mai severe împotriva celor găsiţi vinovaţi de participare la asemenea acţiuni sau sprijinind, la orice mod, organizaţiile teroriste. Şi, în mod greşit, cu o indolenţă criminală, se continuă confuzia care, în toată această perioadă, a făcut ca atenţia publicului să fie concentrată exclusiv asupra acţiunilor poliţiei şi serviciilor de informaţii, fără să se vadă gaurile urişe din sistemul legislativ care permit eliberarea rapidă a criminalilor şi teroriştilor din închisori în numele unor principii umaniste care, în aceste cazuri, nu ar trebui invocate.

Se va face ceva de acum înainte? Posibil, dar experienţele de până acum justifică un pesimism solid.

Iar atacurile de acest gen continuă. Încă nu avem explicaţia oficială a evenimentului, dar seara trecută, în jurul orei 19.45, în zona de cumpărături cea mai animată din Haga, Gote Markt, piaţa centrală unde toate magazinele sunt deja decorate de Crăciun şi unde lumea profita de reducerile de Black Friday, trei adolescenţi au fost atacaţi cu un cuţit de către un bărbat cu vârsta cuprinsă între 45-50 de ani care a reuşit să se piardă în mulţime. La această oră este declanşată o urmărire generală, iar un purtător de cuvânt al poliţiei a declarat că „sunt luate în calcul toate scenariile“.

atac cutit haga 29 noiemnrie 2019 foto epa efe

Foto EPA EFE

Scenariu terorist clasic sau altceva, alimentând o teorie lansată mai de curând de unele servicii de informaţii care au subliniat nevoia de extindere a cadrului teoretic, dar şi prevederilor legislative pentru abordarea fenomenului în creştere rapidă al violenţelor urbane care, în anumite situaţii, pot intra în categoria noului tip de terorism urban, posibil de folosit pentru „a acoperi“ sau a dubla desfăşurarea unui act terorist, atrâgând multe dintre unităţile de intervenţie şi „eliberând scena“ pentru lovitura principală.

Dacă nu se va face nimic în continuare, concluzia e logică: vom asista în continuare la asemenea episoade, din ce în ce mai multe, pe măsură ce revin în libertate toţi asasinii, în numele tuturor cauzelor.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite