Cele mai dificile negocieri pe bugetul viitor al Uniunii Europene. O luptă dusă nu pe cifre, ci pe principii!

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Angela Merkel şi Viktor Orban FOTO EPA-EFE
Angela Merkel şi Viktor Orban FOTO EPA-EFE

Iată povestea tumultuoasă a celor mai importante negocieri pe buget din istoria Uniunii Europene. Polonia şi Ungaria blochează bugetul Uniunii, Parlamentul European nu cedează presiunilor. Banii europeni vin cu principii şi respectarea valorilor europene. Aceste negocieri sunt despre consolidarea democraţiei în viitorul Uniunii.

Paradoxal este că acordul pe cifre s-a încheiat în 21 iulie; lupta pe buget se duce acum pe principii şi viitorul democraţiei europene. De aceea, nu putem ceda presiunilor şi şantajului guvernelor Ungariei şi Poloniei. Summitul de pe 10-11 decembrie va fi decisiv pentru a avea sau nu un buget la timp pentru 2021 şi pentru următorii ani. Dacă se va ajunge la un acord, Parlamentul va vota bugetul Uniunii Europene în săptămâna 14-17 decembrie.

Pandemia COVID-19 a schimbat ritmul luării deciziilor în Uniunea Europeană. Am trăit această criză sanitară, care a cauzat sute de mii de morţi, a pus presiune pe sistemele naţionale de sănătate şi presiune socială şi economică asupra tuturor cetăţenilor Uniunii.
 
Din păcate, efectele pandemiei se vor resimţi puternic pe termen mediu, pentru că intrăm într-o perioadă de criză economică. Statele vor avea în faţă provocări mari privind bugetele lor naţionale, care vor fi mai mici pe de-o parte, şi nevoile cetăţenilor şi economiei, care vor fi mai mari.
 
Soluţia europeană în faţa acestor provocări este ca Uniunea să se împrumute de bani pe pieţele financiare cu dobânzi avantajoase şi să ajute statele să înceapă reforme structurale. Astfel vom  ajuta economiile ţărilor membre să înceapă tranziţii importante, pentru a ajunge la creştere economică mai rapid. Noi locuri de muncă, construcţii noi, spitale, infrastructură, transporturi, bani pentru educaţie. Bani pentru momente de criză, dar care nu vor fi obţinuţi fără a fi respectate condiţii.

În ce etapă a negocierilor ne aflăm

Ne aflăm într-un blocaj la nivelul Consiliului European.  Profitând de regula de vot a unanimităţii, Polonia şi Ungaria blochează votul acordului istoric obţinut pe buget, deoarece guvernele lor nu sunt de acord condiţiile impuse de noul mecanism pe respectarea stat de drept.

Acest mecanism ar permite suspendarea plăţilor banilor europeni către statele membre în care se constată nerespectări ale statului de drept. În primul raport anual al Comisiei privind Statul de drept în tarile Uniunii Europene, Ungaria şi Polonia au făcut parte dintre ţările care au avut cele mai multe rapoarte.

Nu paradoxal este faptul că tot aceste două state au refuzat să ia parte la cooperarea consolidată, în cadrul noii instituţii a Parchetului European. În paralel, în ultimii ani, din cauza noilor direcţii autoritare ale guvernelor acestor două ţări, cu schimbări pe legile justiţiei, cenzura presei, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a condamnat în mai multe speţe atât Ungaria, cât şi Polonia.

Care sunt scenariile posibile pentru ca Uniunea Europeană să iasă din acest blocaj

Parlamentul European a avut un rol decisiv în aceste negocieri. În acest an încercat de pandemie, negocierile privind bugetul Uniunii pentru următorii 7 ani au fost foarte dificile, cu multe întorsături dramatice de-a lungul acordului final, dar care au dus până la urmă la un acord istoric de care cetăţenii Uniunii vor putea să beneficieze prin programele şi reformele gândite pentru prezent, dar şi pentru pentru următoarea generaţie europeană.

Pentru ieşirea din blocaj, ne aşteptăm şi sperăm la găsirea unui compromis la timp care să nu ducă la întârzierea plăţilor banilor către statele membre care au nevoie urgentă pentru a-şi relansa economiile. Momentul de cotitură este Summitul european din aceste două zile. Ungaria şi Polonia realizează că Parlamentul European nu va ceda pe mecanismul privind respectarea statului de drept. Indiferent de poziţia lor şi sub presiunea opiniei publice, cu ajutorul preşedinţiei germane, se va putea ajunge la un compromis de formă pe seama unei declaraţii, astfel Polonia şi Ungaria vor fi de acord să voteze acordul istoric obţinut şi negociat cu Parlamentul European.

Scenariul A, scenariul cel mai probabil

Conturarea acestui prim scenariu pare să primeze, conform ultimelor informaţii. Preşedinţia germană a propus un acord care ar fi acceptat de Ungaria si Polonia. Conform acestuia, mecanismul pe statul de drept urmează să fie aplicat doar după o decizie a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Acest acord constă în declaraţii interpretative care reiterează, cu alte cuvinte, conţinutul regulamentului. Faptul că nu vor fi folosite în mod arbitrar ar putea fi de ajutor politic pentru Orban şi Morawiecki. Al doilea element este, probabil, întărirea „frânei de siguranţă” din actualul proiect de regulament, fără a trece la regula de vot prin unanimitate în întregul proces de suspendare a plăţilor.

Această amânare a aplicării regulamentului timp de aproximativ doi ani îi convine lui Orban pentru că Ungaria nu ar fi sancţionată până la următoarele alegeri prin acest nou mecanism. Sancţiunile nu ar putea fi aplicate înainte de hotărârea CJUE, cel mai probabil nu înainte de următoarele alegeri din Ungaria. Un compromis de 2 ani, greu de refuzat, însă care pe termen lung ar duce la o consolidare a respectării statului de drept în Uniunea Europeană.

Scenariul B, un proces complicat care ar duce la întârzierea plăţilor

Dacă blocajul persistă, Uniunea Europeană are în vedere un al doilea scenariu: Polonia şi Ungaria nu dau înapoi, se încăpăţânează şi blochează acordul obţinut. În acest scenariu, atât Parlamentul European, cât şi Comisia, au o alternativă prin care transmit un mesaj, anume că nu cedează presiunilor. O metodă originală prin care cele 25 de state membre să poată să beneficieze de ajutor printr-un mecanism de cooperare consolidată special, lăsând pe dinafară Polonia şi Ungaria. Aceste două ţări nu ar mai obţine zeci de miliarde de euro, bani pentru redresarea economiei Ungariei şi a Poloniei, bani foarte importanţi, deoarece ne aşteaptă pe toţi  perioadă foarte grea din punct de vedere economic.

Banii europeni vin cu principii şi respectarea valorilor europene

Nu ne permitem să facem rabat de la principii şi valori, căci compromisuri de acest gen au efecte şi consecinţe în viaţa cetăţenilor. La ce folos aceste sute de miliarde, dacă nu ajung la cetăţeni, prin servicii publice mai bune, infrastructură, locuri de muncă decent plătite ? Viitorul Europei şi al democraţiei depind de acest moment de cotitură, în care nu putem ceda şantajului lui Orban şi lui Morawiecki (sau, mai bine zis, lui Kaczyński)­.

Consecinţele în cazul unui blocaj persistent sunt că banii europeni vor veni cu întârzieri, şi programele europene noi, precum EU4Health, vor cunoaşte întârzieri până la găsirea unui acord. Dacă şefii de guvern şi de state nu reuşesc să ajungă la un acord săptămâna viitoare, acesta poate însemna că UE va funcţiona temporar pe 2021 cu echivalentul bugetului de anul trecut, putând merge lunar până la limita a 1/12 din acesta (conform articolul 315 din TFUE), procedură care a fost folosită ultima dată în 1988 la nivelul UE.

Este un mecanism care garantează un anumit grad de continuitate şi se va baza pe actualul cadru financiar multianual. Întrucât baza legală pentru unele programe expiră la sfârşitul anului, aceste programe nu vor primi alţi bani. Chestiunea priveşte aprograme majore de finanţare, cum ar fi politica de coeziune, programul european de cercetare Horizon Europe şi multe altele.

Sunt totuşi convins că Uniunea Europeană va găsi un acord şi o cale prin care, în urma acestei pandemii şi  negocierilor tumultuoase, să renască mai puternică, mai angajată faţă de principiile democratice.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite