Sunt prezentate astfel etapele constituirii acestui format, măsurile propuse de partea chineză în momentul lansării iniţiativei, mecanismele de cooperare stabilite în diferite domenii cu ţările ECE, precum şi modul în care este definit acest format de partea chineză.

Întrebarea fundamentală este dacă acest mecanism, căruia îi sunt alocate fonduri semnificative, va fi resuscitat - şi cu ce consecinţe strategice? - după încheierea războiului din Ucraina. 

Esenţa formatului de cooperare „16+1”

Formatul de cooperare „16+1”, întâlnit adesea şi sub formularea de mecanismul de cooperare „16+1” sau platforma de cooperare a Chinei „16+1”, reprezintă o iniţiativă „a Republicii Populare Chineze care vizează intensificarea şi extinderea cooperării cu 11 state membre din Uniunea Europeană (UE) şi cu 5 ţări balcanice (Albania, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Muntenegru, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia, Macedonia) în domeniul investiţiilor, transporturilor, finanţelor, ştiinţei, educaţiei şi culturii”. În ceea ce priveşte cooperarea economică în cadrul acestui format, China a definit drept prioritare următoarele trei domenii: infrastructură, tehnologii înalte şi tehnologiile verzi.

Obiectivul Chinei de a dezvolta relaţii mai strânse cu cele 16 ţări din Europa Centrală şi de Est (ECE) a fost exprimat pentru prima dată de către premierul chinez Wen Jiabao, pe data de 25 iunie 2011, în cadrul primului forum de afaceri al Chinei cu ţările ECE (Forumul Economic şi Comercial China - Ţările din Europa Centrală şi de Est), organizat la Budapesta. În acest scop, în 2012, la Varşovia, premierul chinez a prezentat douăsprezece măsuri menite să susţină angajamentul stabilit în anul precedent pentru crearea grupului „16+1”. (A se vedea Figura 1)

Foto: Premierul chinez Wen Jiabao la Summit-ul de la Varşovia (2012), Sursa: aici

Figura 1: Măsurile propuse de premierul Wen Jiabao în 2012, în cadrul Summit-ului de la Varşovia

  1. Înfiinţarea unui secretariat pentru cooperarea între China şi ţările ECE, cu sediul la Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Populare Chineze (RPC).
  2. Înfiinţarea unei linii speciale de credit de 10 miliarde USD, din care un anumit procent îl vor reprezenta împrumuturile preferenţiale, care pun accentul pe proiecte de cooperare în domenii precum: infrastructura, tehnologii înalte şi economia verde.
  3. Stabilirea unui fond de cooperare pentru investiţii între China şi ţările ECE, cu obiectivul de a strânge 500 de milioane USD în prima etapă.  
  4. China va trimite „misiuni de promovare a comerţului şi a investiţiilor” în ţările din Europa Centrală şi de Est pentru a încuraja întreprinderile chineze să investească şi să înceapă afaceri în ţările ECE.
  5. Luând în considerare situaţia reală ale ţărilor ECE, China va încuraja întreprinderile chineze să coopereze cu aceste ţări pentru a stabili o zonă economică şi tehnologică în fiecare ţară în următorii ani. 
  6. China este dispusă să negocieze şi să semneze acorduri de schimb valutar cu mai multe ţări din Europa Centrală şi de Est, să efectueze schimbul în monedă locală pentru comerţul transfrontalier şi să înfiinţeze sucursale bancare în ţările respective. 
  7. Înfiinţarea unui comitet consultativ de experţi pentru construirea unei reţele de transport între China şi ţările din Europa Centrală şi de Est. Ţările membre pot participa în mod voluntar la construirea unei reţele demonstrative de căi expres rutiere şi căi ferate prin diferite forme precum: asociaţii comune, contracte comune şi alte mijloace similare.
  8. Organizarea unui forum privind cooperarea culturală între China şi ţările din ECE în China, în 2013.
  9. Oferirea a 5.000 de burse academice ţărilor ECE în următorii cinci ani. Invitarea a 1000 de studenţi la studii în China, în timp ce 1000 de studenţi şi cercetători vor fi trimişi să studieze în ţările ECE.
  10. Înfiinţarea unei alianţe de promovare a turismului între China şi ţările din Europa Centrală şi de Est.
  11. Înfiinţarea unui fond de cercetare privind relaţiile dintre China şi ţările din Europa Centrală şi de Est, partea chineză oferind 2 milioane de yuani finanţare pentru cercetare în fiecare an.
  12. Găzduirea primului forum din organizaţiile politice de tineret din China şi ţările din Europa Centrală şi de Est în anul 2013.

Sursa: aici

Pe baza celor prezentate mai sus, am putea spune că, pentru prima dată, a apărut o politică mai concretă din partea Chinei faţă de ţările ECE, promotorul acestui mecanism plasând toate cele 16 ţări în aceeaşi categorie.

De la prima întâlnire din Polonia, au fost organizate anual summit-uri, în cadrul cărora ţările membre au analizat măsura în care obiectivele stabilite anterior au fost îndeplinite, venind în continuare cu propuneri noi de măsuri şi obiective. Ordinea summit-urilor organizate de-a lungul celor zece ani de la înfiinţarea acestui mecanism este următoarea: Varşovia (2012), Bucureşti (2013), Belgrad (2014), Suzhou (2015), Riga (2016), Budapesta (2017), Sofia (2018), Dubrovnik (2019). În 2020, din cauza contextului epidemiologic, summit-ul general a fost anulat, iar în 2021 s-a desfăşurat în format online şi a fost prezidat de preşedintele Xi Jinping. 


Sursa foto aici

Este important de subliniat faptul că în anul 2019, în timpul summit-ului de la Dubrovnik, Grecia a luat decizia de a se alătura acestei forme de cooperare, mecanismul fiind redenumit „17+1”. Pe de o parte, aderarea Croaţiei la Uniunea Europeană, şi pe de altă parte, aderarea Greciei la „16+1” face în mod dramatic mai uşor de argumentat faptul că acest format este o altă dimensiune a interacţiunii Chinei cu Uniunea Europeană. Aderarea Greciei a consolidat dimensiunea mediteraneană, a deschis posibilităţile de sinergii cu alte iniţiative, inclusiv cele viitoare şi a îmbunătăţit statisticile generale pentru întregul grup. În 2021, formatul revine la forma iniţială „16+1” prin decizia Lituaniei de a se retrage din această formă de cooperare. Tensiunile între China şi Lituania au apărut în momentul în care aceasta din urmă a decis deschiderea unui „Birou de Reprezentanţă a Taiwanului” la Vilnius, folosind numele de Taiwan în loc de cel al capitalei - Taipei, gest care simbolizează o recunoaştere a Taiwanului şi o nerespectare a politicii „o singură China” 《一个中国原, Yī gè Zhōngguó yuánzé》.

Figura 2: Ţările membre ale formatului „16+1”


Sursă: creat de autor

Caracteristicile formatului de cooperare „16+1”

Pentru implementarea propunerilor menţionate mai sus, China, în calitate de promotor, stabileşte diferite sedii ale acestui grup în ţara sa, ceea ce îi va permite supravegherea modului în  care se va dezvolta ulterior formatul.

În orice caz, este necesar de a înţelege cadrul de cooperare al grupului bazat, conform părţii chineze, pe egalitate şi flexibilitate. Potrivit unei lucrări elaborate de Liu Zoukui pentru China-CEEC Think Tank Network, principalele caracteristici ale mecanism sunt:

  1. Formatul de cooperare „16+1” este pragmatic şi flexibil.

În ultimii ani, în cadrul acestui format au apărut mai multe mecanisme care se centrează pe domenii diferite. Sediul acestora a fost stabilit într-o ţară diferită sau se roteşte temporar. Ţările membre „16+1” au libertatea de a alege căile şi mijloacele de participare în cadrul acestor domenii de cooperare şi proiecte. Tabelul următor prezintă mecanismele pe care le găzduieşte fiecare ţară membră „16+1”:

Mecanisme de cooperare în diferite domenii între China şi ţările ECE:

Mecanisme

Localizarea sediului

Organizator

Stadiu

Centru de coordonare a turismului China-ECE

Ungaria

Agenţia Naţională de Turism a Ungariei

Înfiinţat

Consorţiu al institutelor de Educaţie Superioară China-ECE

Preşedinţie rotativă

Ministerul Educaţiei din fiecare ţară

Înfiinţat

Mecanism de contact pentru Agenţiile de Promovare a Investiţiilor China-ECE

Polonia

Agenţia Poloneză de Informaţii şi Investiţii Străine

Înfiinţat

Camera de Comerţ Comună China-ECE

Polonia (Agenţie Executivă) China (Secretariat)

Consiliul Chinei pentru Promovarea Comerţului Internaţional

Înfiinţată

Asociaţia guvernatorilor de provincii şi regiuni din China şi din ţările ECE

Republica Cehă

Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Cehe

Înfiinţată

Asociaţia de Promovare a Cooperării în Agricultură China-ECE

Bulgaria

Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei din Bulgaria

Înfiinţată

Centru de Transfer de Tehnologie China-ECE

Slovacia

Centru slovac de Informare Ştiinţifică şi Tehnică

Înfiinţat

Reţeaua de think- tank-uri China-CEE

China

Academia Chineză de Ştiinţe Sociale

Înfiinţată

Asociaţia pentru cooperarea în Transport şi Infrastructură China-ECE

Serbia

Ministerul Comunicaţiilor din Serbia

Înfiinţată

Asociaţia pentru cooperare în logistică China-ECE

Letonia

Ministerul Comunicaţiilor din Letonia

Înfiinţată

Asociaţia pentru cooperarea forestieră China-ECE

Slovenia

Ministerul Agriculturii din Slovenia

Înfiinţată

Asociaţia pentru promovarea cooperării în sănătate China-ECE

China

Comisia Naţională de Sănătate şi Planificare Familială

Înfiinţată

Centrul pentru dialog şi proiecte de energie China-ECE

România

Neconfirmat

Neînfiinţat

Secretariat maritim China-ECE

Polonia

Ministerul Economiei Transportului Maritim şi Terestru din Polonia

Înfiinţat

Asociaţia de Întreprinderi Mici şi Mijlocii China-ECE

Croaţia

Neconfirmat

Neînfiinţat

Centru pentru Coordonarea Cooperării Culturale China-ECE

Macedonia

Neconfirmat

Neînfiinţat

Asociaţia interbancară China-ECE

 

China (Secretariat), Ungaria (Centru de coordonare)

Banca de Dezvoltare a Chinei

Banca de Dezvoltare a Ungariei

Neînfiinţat

Centru pentru Cooperarea în domeniul Ştiinţei Veterinare China-ECE

Bosnia şi Herţegovina

Neconfirmat

Neînfiinţat

Asociaţia pentru Protejarea Mediului Înconjurător China-CEE

Muntenegru

Neconfirmat

Neînfiinţat

Sursă: Liu Zuokui, The Cooperation between China and Central&Eastern European Countries (16+1) 2012-2017

 

  1. Formatul de cooperare „16+1” aderă la principiul consultării extinse, al contribuţiei comune şi al unor beneficii de tip câştig-câştig.

Cooperarea China-ţările ECE este ghidată prin summit-urile anuale ale liderilor acestei platforme, încheiate cu o declaraţie comună ce cuprinde linii directoare şi obiectivele fixate pentru următorul an. În ciuda faptului că secretariatul înfiinţat de China joacă un rol central, fiind responsabil de coordonarea internă şi de ministerele şi organizaţiile relevante, toate părţile negociază în conformitate cu principiile egalităţii şi iau decizii pentru a acţiona în mod colectiv. Rezultatele sunt orientate înspre obţinerea unor beneficii de câştig reciproc.

 

  1. Formatul de cooperare „16+1” este deschis şi incluziv.

Deschiderea şi incluziunea sunt esenţiale pentru menţinerea pragmatismului China-ECE. Pentru atingerea obiectivului de cooperare constantă şi durabilă este promovată deschiderea, aşadar părţile terţe interesate de a adera la acest format nu sunt excluse.

De la înfiinţarea formatului de cooperare „16+1”, diferite ţări şi organizaţii din afara grupului şi-au manifestat un interes profund pentru aderarea la el (de pildă, Grecia, care ulterior a devenit membru cu drepturi depline, Austria, Belarus, Elveţia şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare). În cadrul summit-urilor liderilor China-ECE organizate de-a lungul timpului, au fost invitaţi şi reprezentanţi ai UE. China a salutat propunerile şi participarea Uniunii Europene la proiecte, subliniind necesitatea de a respecta regulile ei.

Cooperarea în cadrul „16+1” este deschisă tuturor actorilor şi părţilor terţe, părţile interesate putând să aleagă momentul potrivit pentru a se alătura acestui format într-un mod flexibil. Acest format este îmbogăţit şi îmbunătăţit în permanenţă printr-o serie de noi invenţii cu privire la instituţiile, conceptele şi acţiunile acestuia.

Mijloacele de sprijin financiar în cadrul „16+1” şi instituţiile financiare care intervin

Formatul „16+1” este o iniţiativă subordonată mega-proiectului „Centura şi Drumul”, prin urmare, pentru promovarea investiţiilor în infrastructura acestor ţări (în special în cadrul iniţiativei „Centura şi Drumul”), China a dezvoltat diferite mijloace pentru a le oferi sprijin financiar. Dintre acestea se remarcă următoarele:

  1. Linia specială de credit de 10 miliarde USD

Aceasta este una dintre cele douăsprezece măsuri prezentate de prim-ministrul Wen Jiabao în timpul summit-ului de la Varşovia, din anul 2012. Principalul obiectiv ar fi dezvoltarea de proiecte în domenii precum cel al infrastructurii, al construcţiilor, al tehnologiei înalte şi al economiei verzi. Pentru realizarea acestuia, fiecare dintre cele 16 ţări ECE trebuie să trimită proiectele, în funcţie de specificul lor,  următoarelor bănci chineze: China National Development Bank, China Import and Export Bank, Industrial and Commercial Bank of China, Bank of China, China Construction Bank şi Citic Bank.

Banca de Export-Import a Chinei (China Import and Export Bank) este cea care îşi va asuma în principal furnizarea de finanţe, cu o dobândă scăzută, care va varia de la 1% la 3% . Investiţiile vor fi făcute în cele 16 ţări, iar companiile chineze vor participa direct la aceste proiecte. În acest scop, companiile chineze trebuie să dezvolte cel puţin 80% din proiectul căruia îi este destinat împrumutul, dacă proporţia capitalului chinez o depăşeşte pe cea a ţării beneficiare. În cele din urmă, împrumuturile pe 15 ani care acoperă cel puţin 85% din investiţia proiectului vor fi extinse la 20 de ani, atâta timp cât există garanţii suverane din partea statului beneficiar. 
  1. Fondul de cooperare pentru investiţii între China şi ţările ECE

Acesta reprezintă o altă măsură prezentată de Wen Jiabao în cadrul aceluiaşi summit menţionat mai sus. În acest caz, banca desemnată responsabilă pentru execuţia şi supravegherea acestui fond în anul 2013 este Banca de Export-Import a Chinei. Prima fază de colectare s-a încheiat cu un total de 435 milioane USD. În a doua fază de colectare, fondul avea deja 1 miliard USD.

Sumele acestea sunt destinate în principal proiectelor de telecomunicaţii, infrastructură, energie, educaţie şi sănătate celor 16 ţări membre europene. Până în prezent, fondul a servit la dezvoltarea a 10 proiecte cheie în cadrul iniţiativei „Centura şi Drumul”.

  1. China - CEEC Financial Holding Company Limited

În anul 2015, în timpul celui de-al patrulea summit al grupului „16+1”, a fost înfiinţată China - CEEC Financial Holding Company Limited pentru a îmbunătăţi interconectarea şi capacitatea de producţie a ţărilor membre „16+1”. Fondul iniţial a ajuns la 10.000 de milioane de euro, obiectivul fiind acela de a ajunge la 50.000 de milioane de euro pentru a fi folosit pentru finanţarea proiectelor. Acest fond îşi propune să implementeze îmbunătăţiri în domeniile infrastructurii, tehnologiei înalte şi produselor de larg consum care să cuprindă întreaga piaţă a ţărilor europene care susţin interesele grupului„16+1”. Pentru a strânge bani, Fondul negociază activ cu companii şi instituţii financiare chineze şi europene care sunt considerate potenţiali investitori.

  1. Fondul de cercetare privind relaţiile dintre China şi ţările ECE

Este o altă măsură dintre cele douăsprezece iniţiative prezentate la summitul de la Varşovia. Cu acest fond, pentru care China alocă 2 milioane RMB în fiecare an, sunt finanţate schimburi academice şi instituţii de cercetare academică. Fondul este deja în funcţiune de zece ani şi are o mare contribuţie în ceea ce priveşte schimbul de studenţi şi sponsorizează, în acelaşi timp, diferite seminarii şi cursuri.

Trebuie menţionat, de asemenea, faptul că mai multe bănci (Banca Chinei, Banca Industrială şi Comercială a Chinei, Banca Populară a Chinei) şi-au deschis sucursale în unele ţări ECE. Ungaria, Polonia, Cehia, Serbia, Romania au deja sucursale ale Băncii Chinei (Bank of China).

În plus, în 2015, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi-a dat aprobarea ca R.P Chineză să se alăture acesteia, ceea ce înseamnă că aceasta din urmă a cooperat în mai multe proiecte pentru BERD în regiunea Europei Centrale şi de Est. Totodată, în ceea ce priveşte aportul de capital şi ajutorul pentru dezvoltare, China, ca orice alt membru are grijă să îşi îndeplinească obligaţiile faţă de BERD.

În loc de concluzie

Ceea ce este de urmărit e evoluţia formatului „16 +1” după încheierea războiului din Ucraina, indiferent cum va arăta finalul, căci gona după resurse şi foamea de finanţări va fi, atunci, acută. Beijingul are bani şi aşteaptă, probabil, la cotitură, ştiind că, până la urmă, tot la confruntarea majoră pe axa SUA-China se va ajunge. Ce vedem acum, în Ucraina, este doar o etapă în perspectiva acelei confruntări.

Articol de Paula TOMA, cercetător în cadrul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I.C.Brătianu” al Academiei Române (ISPRI) şi coordonatoarea proiectului „China la zi”.