Ce scenariu al dezastrului preferaţi: Brexit fără acord sau alegeri anticipate? Răspund analiştii de risc ai pieţelor financiare

Azi vom vedea ce vor decide parlamentarii britanici, cei care, în disperare de cauză, beneficiind de sprijinul a 21 de deputaţi din tabăra conservatorilor, l-au pus pe Boris Johnson în faţa primului său eşec în atât de scurta sa carieră de prim-ministru.

Nu numai că a pierdut majoritatea în Parlament, dar creşte şi numărul celor care dezertează din tabăra sa, nume grele din cabinetul precedent sau chiar dintre tenorii care au susţinut fără rezerve ieşirea Marii Britanii din UE, dar condiţionând totul de încheierea unui acord în vederea evitării unei situaţii de completă incertitudine ca cea de acum. Înfrângerea politică este cu atât mai dureroasă pentru conservatorii care încă au mai rămas alături de Boris Johnson, cu cât moţiunea adoptată ieri înseamnă că Parlamentul îşi reia controlul complet asupra propriei agende de lucru, neacceptând deci lovitura de forţă încercată de prim-ministrul care, după cum ştiţi, impusese Reginei soluţia suspendării lucrărilor legislativului până pe 14 octombrie, tocmai pentru a bloca dezbaterea pe Brexit. Plus că se deschide calea către formularea unei cereri oficiale, încă una la număr, de amânare a a momentului ieşirii din UE până la 31 ianuarie 2020 în cazul (extrem de probabil) că Boris Johnson nu va putea obţine un acord cu totul nou cu UE.

Înainte de vot, mizele erau clare. Purtătorul de cuvânt al lui Partidului Conservator spunea: „Prim-ministrul a fost foarte clar: dacă moţiunea va fi adoptată şi parlamentarii distrug astfel propunerea de negociere formulată de UK pentru a da puterea opoziţiei, atunci, în mod logic, etapa următoare va fi ca prim-ministrul, chiar dacă nu vrea acest lucru, să convoace anticipate. Alegătorii britanici vor decide atunci cine să meargă la Bruxelles pentru a lua hotărâri.“ Boris Johnson a venit imediat să confirme linia viitoare de lucru, anunţând depunerea unei moţiuni prin care se cere organizarea de alegeri anticipate; „nu doresc alegeri anticipate, dar dacă deputaţii vor vota pentru oprirea negocierilor şi să ceară un alt răgaz inutil pentru Brexit, care ar putea dura ani de zile, în acest caz alegerile ar putea fi singurul mijloc de rezolvare“ - a declarat Boris Johnson. Dar nici în acest caz lucrurile nu sunt deloc simple, căci este nevoie ca două treimi din numărul parlamentarilor să susţină moţiunea, iar asta, în acest moment, nu pare deloc sigur fie şi numai pentru că, din cauza recentelor evenimente, întreaga discuţie nu numai că a polarizat la extrem opinia publică, dar a creat şi un foarte puternic climat emoţional care face incerte demersuri de acest gen.

Şi nu numai opinia publică este dezorientată. Pieţele financiare reacţionează din ce în ce mai nervos, fiind obligate să iasă din atitudinea de „rezervă diplomatică“ de până acum şi să dea investitorilor indicaţii asupra propriilor analize privind consecinţele haosului fără precedent din politica britanică. Au dreptate? Cu siguranţă, căci este posibil să se confirme rapid previziunea făcută de ca analiştii ONU care au spus că un No Deal Brexit va produce Marii Britanii pierderi enorme, spre exemplu o „gaură“ de 14,6 miliarde euro doar la nivelul exporturilor către UE. Iar cheltuielile administraţiei britanice în acest domeniu de-abia încep, peste câteva ore fiind aşteptat anunţul că se suplimentează cu 2,2 miliarde euro pe perioada 2020-2021 în scopul susţinerii preparativelor pentru Brexit. Astfel, începând cu 2016, acestui fond i-au fost repartizată suma de 9,1 miliarde euro (8,3 miliarde lire sterline). Fondurile suplimentare, aşa cum s-a anunţat deja, vor fi destinate mai ales poliţiei de frontieră  şi amenajărilor portuare suplimentare.

Între timp, marile grupuri bancare şi serviciile de analiză şi prognoză financiară transmit în flux continuu avertismente dintre cele mai îngrijorătoare, chiar dacă, ieri, după anunţul că s-ar putea să existe anticipate, a fost oprită in extremis căderea lirei sterline care ajunsese sub pragul de 1,20/$ (mai exact la valoarea de 1,1959 per dolar). Dacă excludem acel „flash crash“ din 7 octombrie 2016, când a pierdut aproape 9,6% în 40 de secunde, ajungând la 1,14 la dolar, ieri s-a atins cel mai jos nivel al lirei sterline din 1985, notează Nessim Ait-Kacimi, analist pentru Les Echos. O sinteză a reacţiilor publicată de The Guardian arată că cei de la Goldman Sachs estimează că, în acest moment, şansele unui No Deal sunt de 25%, cele ale unui Brexit cu acord sunt de 45%, iar cele ale renunţării la Brexit sunt de 30%. Analiştii de risc de la JP Morgan îşi avertizează clienţii să stea departe de tranzacţiile care implică lira sterlină deoarece, aşa cum spunea Karen Ward, chief market strategist, „Perspectivele unor alegeri anticipate par să crească, cu toate că ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani ne-a arătat că mereu există câte o dezvoltare neaşteptată în povestea Brexit. Dacă populaţia este într-adevăr trimisă la urne, asta nu va face decât să adauge un plus la incertitudinea politică date fiind fiind complicaţiile în previzionarea unui rezultat în alegeri care vor fi în mod clar dominate de problema Brexit“. Iar analiştii de la Deutsche Bank a transmis clienţilor săi că alegeri generale înainte de data de 31 octombrie ar fi „cel mai puţin prost“ dintre toate scenariile existente. Iar mari companii britanice au resimţit şocul evenimentelor de ieri, acţiunile constructorului Persimmon au scăzut cu 2%, cel ale grupului aviatic IAG cu 1,7% şi cele ale Lloyd Banking Group cu 1,5%.

În acest context trebuie analizate datele studiului publicat de experţii ONU din cadrul UNCTAD, Conferinţa ONU pentru comerţ şi dezvoltare) care precizează că estimările lor sunt „prudente“. căci pierderile ar putea fi cu mult mai importante în caz de No Deal Brexit din cauza efectelor pe care le vor avea introducerea altor măsuri în afara taxelor vamale „controale de frontieră şi dezorganizarea liniilor de aprovizionare“ britanice şi europene.

„Brexit nu reprezintă numai o problemă regională. Din momentul în care UK va părăsi UE şi cele 27 de State Membre, asta va afecta în mod negativ capacitatea ţărilor non-UE de a exporta bunuri în UK.“ Pamela Hamilton, director pentru problemele comerţului internaţional în cadrul UNCTAD

„Incertitudinea crescândă ce domneşte pe măsură ce se apropie data ieşirii din UE face ca situaţia să devină o problemă pentru exportatorii britanici“, estimează experţii ONU. Exporturile britanice estimate a pierde cel mai mult sunt industria auto (5 miliarde $) precum şi sectoarele de producţie animalieră (2 miliarde $) şi confecţii şi textile (2 miliarde $). Ca membră în UE, Marea Britanie face parte din 15 acorduri comerciale datorită cărora Statele Membre UE beneficiază de un acces privilegiat în aproximativ 70 de ţări. În eventualitatea unui No Deal Brexit şi fără acorduri specifice cu fiecare dintre aceste ţări, UK pierde accesul la aceste pieţe şi astfel va trebui să exporte doar în virtutea principiului „naţiunii celei mai favorizate“ al OMC. Aproximativ 20% din exporturile actuale Marii Britanii în afara UE riscă să fie supuse unor taxe vamale mai ridicate din partea unor ţări ca Turcia, Africa de Sud, Canada şi Mexic, iar asta ar putea duce la pierderea unei sume suplimentare de 2 miliarde $. Care vor fi ţările cele mai afectate deoarece urmează să scadă exporturile lor către UK? Turcia, Coreea de Sud, Pakistan, Norvegia, Islanda, Cambodgia, Elveţia. Dar vor creşte importurile din Thailanda, Africa de Sud, India, Brazilia, Federaţia Rusă şi Vietnam şi, notează experţii UNCTAD, va creşte competitivitatea marilor ţări exportatoare, China şi Rusia.

Pe guvernanţii noştri problema nu-i interesează, e minoră faţă de jocul intern de păstrat/pierdut/cucerit scaune aşa că ar fi complet neavenită întrebarea dacă ar exista vreun studiu de risc, fie şi numai pe consecinţele financiare ale acestei situaţii de criză care preocupă mapamondul.