Ce şanse are opoziţia unită ce s-a format la Budapesta să-l învingă pe Viktor Orban

Ce şanse are opoziţia unită ce s-a format la Budapesta să-l învingă pe Viktor Orban

Viktor Orban, premierul Ungariei. FOTO Reuters

După un travaliu extrem de dificil, la Budapesta, patru formaţiuni politice de stânga şi liberalii au reuşit să cadă la înţelegere pentru a forma o opoziţie electoală de stânga. Ea este compusă din Partidul Socialist Ungar (PSU) al lui Attila Mesterhazy, alianţa Împreună – Dialog cu Ungaria ( Eggyūtt-PM), având în frunte pe fostul premier Gordon Bajnai, Coaliţia Democratică (DK) a fostului premier Ferenc Gyurcsany şi liberalii  lui Gabor Fodor.

Ştiri pe aceeaşi temă

Deşi ideea unei opoziţii unite care să încerce să-l învingă în alegeri pe Viktor Orban şi Fidesz s-a vehiculat  de aproximativ doi ani când o mişcare civică de anvergură a organizat proteste împotriva regimului aflat la putere,  actualii parteneri au avut nevoie de o perioadă îndelungată pentru a depăşi numeroase prejudecăţi şi ambiţii personale şi a găsi un numitor comun minim pe baza căruia să formeze acest bloc electoral de stânga. 

Datorită acestor atitudini negative, popularitatea de care s-a bucurat de pildă la început formaţiunea lui Bajnai Gordon – de peste 15 la sută, a scăzut până la pragul electoral de cinci la sută.

Prima înţelegere semnată s-a realizat între PSU şi alianţa lui Bajnai. La început, ea s-a manifestat ca o coaliţie exclusivistă şi a respins toate celelate formaţiuni de stânga care ar fi dorit să i se alăture. Într-o astfel de situaţie s-au găsit liberalii. 

Este adevărat că formaţiunea politică liberală-Alianţa pentru Democraţie Liberă (SZDSZ), care s-a aflat la putere în coaliţe cu PSU, s-a destrămat, dar potrivit analiştilor, liberalii deţin încă un mare potenţial de vot care ar putea contribui, dacă nu la o victorie electorală a stângii, dar la obţinerea mai multor voturi în parlament,  care să pună capăt dominaţiei de două treimi a actualei puteri.

Dar  problema cea mai controversată pentru o viitoare coaliţie de stânga a fost persoana lui Ferenc Gyurcsany. Din cauza neînţelegerilor cu actualii lideri ai PSU, Gyurcsany şi o parte din membri partidului, s-au desprins de socialişti şi şi-au format un alt partid - Coaliţia Democratică (DK). PSU şi alianţa lui Bajnai nici nu au vrut să audă de prezenţa fostului premier într-o alianţă a opoziţiei, susţinând că îi va îndepărta pe alegători. 

Previziunile lor nu s-au adeverit. Mesajul Coaliţiei Democratice a fost primit cu bine de o parte a opiniei publice. Adevărul este că Gyurcsany este un personaj carismatic care până şi astăzi îşi are tabăra lui de simpatizanţi. Fapt este că DK a înregistrat în ultimele luni o creştere semnficativă de popularitate, ajungând la aproximativ cinci la sută. 

Gyurcsany a aplicat o tactică foarte bună, declarând că, în cazul în care nu va fi acceptat în opoziţia unită, va candida separat cu formaţiunea sa în toate circumscripţiile electorale., ceea ce ar fi dus la fărămiţarea voturilor în favoarea opoziţiei. Ţinând cont de toate aceste elemente, cele două partide au fost de acord să lărgească alianţa (lucru absolut firesc) şi să se ajungă la un compromis electoral. 

Liderii partidelor au şi stabilit locurile pe listele electorale şi au ajuns la concluzia că PSU având  cel mai mare procent în sondaje în ierarhia partidelor de opoziţie, candidatul pentru funcţia de prim-ministru să fie Attila Mesterhazy, liderul acestei formaţiuni şi nu Gordon Bajani, aşa cum s-a preconizat în prima etapă.

Analiştii politici din Ungaria au salutat formarea opoziţiei de stânga unite dar şi-au manifestat o serie de rezerve. Marele semn de întrebare este dacă în numai două luni cât au mai rămas până la alegeri, ea ar putea elabora şi transmite un mesaj atractiv care să demonstreze că va fi capabilă nu numai să schimbe regimul Orban dar să ofere o alternativă credibilă de guvernare. 

Deocamdată, au subliniat ei, acest lucru lipseşte, nu există acest mesaj dar nici un program minim de guvernare care să satisfacă cerinţele celor nemulţumiţi de regimul Orban. Viitorul ne va arăta dacă opoziţia unită va şti să dea deoparte antipatiile personale şi să găsească mijloacele cu care să atragă un număr cât mai mare de alegători.

Ce spun sondajele

Preşedintele ungar Janos Ader a anunţat sâmbătă, la Budapesta, că a fixat pentru 6 aprilie data desfăşurării urmatoarelor alegeri legislative în Ungaria, al căror favorit este partidul actualului şef al Guvernului, Viktor Orban.

Potrivit ultimelor sondaje de opinie, realizate la începutul lui ianuarie, partidul Fidesz al premierului conservator Viktor Orban se află în fruntea intenţiilor de vot, cu 47%.
Potrivit institutului de cercetare Sonda-Ipsos, socialiştii (MSZP), aflaţi pe locul doi, sunt creditaţi cu 27% din intenţiile de vot, iar alte două formaţiuni de opoziţie, Împreuna 2014 (E-14) şi coaliţia democratică (DKP), ar obţine 5% din voturi. Partidul de extremă dreapta Jobbik s-ar situa pe poziţia a treia, cu 11% din voturi.


Sondajul nu ţine cont alianţa partidelor din opoziţia democratică, care au decis să o formeze cu o listă electorală comună pentru a-şi spori şansele.
Primele sondaje care să includă şi această alianţă sunt aşteptate la sfârşitul lunii.

 

 


 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările