Ce s-a întâmplat cu bărbatul de la care a pornit primul focar de coronavirus în Italia. Numărul cazurilor din Lombardia, similar celui din Wuhan în ianuarie
0
Doctorii italieni au anunţat că au câştigat o mică bătălie cu coronavirusul: pacientul numărul 1, un bărbat de 38 de ani, a fost mutat de la terapie intensivă, întrucât a început să respire singur. Bărbatul, un angajat al Unilever care nu a călătorit în China, a fost diagnosticat pe 21 februarie.
Pacientul, Mattia, a ajuns la spital pe 19 februarie cu simptome similare gripei. A fost trimis acasă, dar cum starea sa s-a înrăutăţit dramatic a revenit a doua zi la spital. El a fost testat de coronavirus doar după ce doctorii au aflat că la începutul lui februarie a intrat în contact cu un bărbat venit din China.
Între timp el şi-a infectat soţia şi pe o serie de doctori, asistente şi pacienţi ai spitalului Codogno stârnind ceea ce a fost considerat iniţial principalul focar din italia. Cum însă bărbatul din China cu care a intrat în contact s-a dovedit neinfectat, experţii sunt de părere că virusul circula de mai multă vreme nedetectat în nordul Italiei – foarte probabil începând cu a doua jumătate a lunii ianuarie.
Bărbatul este un caz de pacient tânăr care a avut nevoie de asistare respiratorie la terapie intensivă.
Doctorii de la spitalul San Matteo din Pavia au răsuflat uşuraţi când Mattia a putut luni să respire ajutat doar de o concentraţie mică de oxigen, a declarat Francesco Mojoli, directorul unităţii de terapie intensivă a spitalului. Bărbatul a fost mutat pe o altă secţie unde se recuperează. Totodată el a putut comunica cu doctorii.
„Boala asta are durată mare de viaţă. Acum sperăm că va reveni la o viaţă normală prin prisma faptului că e tânăr şi nu suferă de alte boli”, a spus Mojoli.
Triajul din Italia, comparabil cu cel din vreme de război
În nordul Italiei lupta contracronometru continuă, doctorii din prima liniei făcând comparaţii cu triajul din vreme de război referitor la cine trăieşte, cine moare şi cine obţine acces la numărul limitat de paturi de la terapie intensivă.
„Sunt decizii luate pe bază de raţionament ale colegilor noştri”, a spus luni doctorul Guido Giustetto, directorul asociaţiei doctorilor din Piedmont care subliniază că situaţiile pot deveni dramatice dacă asemenea decizii se impun din cauza numărului mic de paturi astfel încât practic unii pacienţi să fie lăsaţi fără îngrijire medicală.
Societatea italiană de anestezie şi terapie intensivă a publicat o listă de 15 recomandări etice ca repere ale internării în caz de criză izbucnită în contextul epidemiei şi o capacitate mică în unităţile de terapie intensivă. Criteriile includ vârsta pacientului şi probabilitatea de supravieţuire şi nu doar „primul venit, primul servit”.
Lombardia măreşte capacitatea paturilor de terapie intensivă prin convertirea sălilor de operaţii şi a saloanelor pacienţilor în spaţii izolate pentru a asigura tratamentul a 440 de pacienţi critici care au nevoie de ele. În ultimele săptămâni au reuşit să încropească 150 de paturi şi vor mai avea încă pe atât în următoarea săptămână. Însă şi acestea ar putea deveni insuficiente.
„Din păcate este doar începutul”, a spus Massimo Galli, directorul departamentului de boli infecţioase de la spitalul Sacco din Milano, care a precizat că numărul cazurilor de infecţie înregistrat în Lombardia săptămâna trecută este unul similar celor din Wuhan de la sfârşitul lunii ianuarie. Lombardia are aproximativ 6.000 de cazuri de contaminare din cele peste 10.000 din Italia.
Deşi Wuhan şi Lombardia au un număr comparabil de locuitori, Lombardia are un număr mai mic de oameni pe kilometru pătrat. Cu toate acestea, atrage atenţia expertul, „există o posibilitate reală de difuzie a infecţiei”.
Luni guvernul a luat măsuri mai cuprinzătoare de limitare a deplasărilor în ţară după ce oficialii şi-au dat seama că restricţiile limitate nu controlează propagarea epidemiei. De exemplu în regiunea Lazio din preajma Romei numărul cazurilor a crescut la 102 într-o singură zi, un semnal că virusul se răspândeşte departe de focarele din regiunile nordice.
Cum se explică numărul mare de decese în Italia
Rata mare a mortalităţii în Italia este de asemenea un factor alarmant pentru autorităţile italiene: 5% la nivel de ţară, respectiv 6% în Lombardia, spre deosebire de mortalitatea la nivel global între 3 şi 4%.
Institutul Naţional de Sănătate din Italia a atribuit numărul mare decese faptului că Italia area cea mai îmbătrînită populaţie din lume,după Japonia: vârsta medie a celor morţi în urma infecţiei cu coronavirys este 80 de ani. Însă şi oamenii tineri ajung la terapie intensivă cum este şi cazul primei persoane depistată pozitiv în nordul Italiei:
Epidemia a scos la iveală impactul reducerilor de personal din sistemul de sănătate italian în ultimii ani.
În Lombardia studenţii la asistenţă medicală au absolvit cu o lună mai devreme pentru a începe munca imediat.
Se încarcă comentariile...
