Ce riscă Polonia după ce Curtea Constituţională a pus dreptul european între paranteze?

Curtea Constituţională a Poloniei

Dacă decizia Curţii Constituţionale care spune că legile naţionale au întâietate în faţa celor europene, nu este retrasă, Polonia riscă, într-o prima etapă, să piardă zeci de miliarde de euro, care ar fi reprezentat fondul de ieşire din criză ce îi revenea şi care sunt condiţionate de respectarea statului de drept.

În aşteptarea altor sancţiuni şi a unor decizii la nivelul UE care să descâlcească această situaţie ce pune în pericol întregul edificiu european, sau care riscă să ducă direct la un Polexit.

Şeful opoziţiei liberale, Donald Tusk (fostul preşedinte al Consiliului European) a lansat un apel “către toţi cei care doresc o Polonie europeană”.

Decizia Curţii Constituţionale din Polonia, care a stabilit că unele articole din tratatele Uniunii Europene sunt incompatibile cu legea fundamentală naţională pune UE în poziţia dificilă de a afla dacă poate impune legislaţia comunitară sau nu. 

Curtea s-a pronunţat cu privire la o plângere înaintată de premierul Mateusz Morawiecki în martie, după ce Curtea Europeană de Justiţie a stabilit că noul sistem de numire a judecătorilor polonezi încalcă dreptul european. 

Cu o zi înainte de decizie, Curtea de Justiţie a UE decisese că Polonia a încălcat regulile democratice ale independenţei justiţiei forţând transferul unui judecător care criticase guvernul.Încălcarea independenţei justiţiei de puterea din Polonia este una dintre principalele divergenţe dintre cele două părţi, dar acesteia i se adaugă acuzaţii de încălcare a drepturilor minorităţilor sexuale sau a independenţei presei.

"Eforturile Curţii de Justiţie a Uniunii Europene de a interveni în sistemul polonez de justiţie încalcă principiul statului de drept, al primatului Constituţiei poloneze, precum şi principiul păstrării suveranităţii în procesul de integrare europeană”, a stabilit, joi, Curtea Constituţională (Tribunalul Constituţional) din Polonia, în cea mai recentă evoluţie a conflictului legal dintre UE şi Varşovia.

CC poloneză prin vocea preşedintei Julia Przyłębska a decis că reglementările UE, în măsura în care organele UE funcţionează în afara limitelor împuternicirilor conferite de Polonia, sunt incompatibile cu Constituţia Poloniei. Cu alte cuvinte, cazuistica Curţii de Justiţie a Uniunii Europene este, conform deciziei Curţii Constituţionale a Poloniei, inferioară dreptului naţional.

În al doilea rând, este declarată incompatibilă cu Constituţia Poloniei şi dispoziţia europeană care autorizează instanţele naţionale să ocolească prevederile constituţiei sau să se pronunţe pe baza normelor abrogate, precum şi dispoziţiile din Tratatul UE care autorizează instanţele naţionale să revizuiască legalitatea numirii unui judecător de către preşedinte şi rezoluţiile Consiliului Naţional al Magistraturii privind numirea judecătorilor.

Este vorba, practic, despre o contra-decizie la decizia Curţii de Justiţie a UE cu privire la numirea de către Andrzej Duda, încă în 2015 şi 2016, a mai multor judecători ai Curţii Constituţionale printr-un viciu de procedură, şi, deci, în mod neconstituţional, după care, aceşti judecători au declanşat la rândul lor un proces de revizuire a sistemului de drept constituţional.

În al treilea rând, Curtea Constituţională a mai constatat că dispoziţiile Tratatului UE sunt neconstituţionale în măsura în care organismele UE funcţionează în afara limitelor de competenţe conferite de Polonia în tratate.

Aceste decizii ale Curţii Constituţionale a Poloniei trebuie puse în contextul negocierilor pe care le poartă guvernul polonez cu Comisia Europeană în materie de jurisdicţie europeană, acolo unde UE consideră Curtea Constituţională a Poloniei în actuala componenţă ca fiind ilegală, după numirile viciate din perioada 2015-2018.

 Dacă ceea ce a decis Curtea Constituţională a Poloniei jpi nu va fi în vreun fel declarat nul şi neavenit, atunci Polonia se va pune nesilită de nimeni în afara ordinii legale a Uniunii Europene în momentul în care această decizie va fi publicată în Monitorul Oficial al Poloniei.

Legal, acest lucru trebuie să se întâmple în următoarele 30 de zile. Dar, există încă speranţa, probabil nefondată, că decizia Curţii Constituţionale a Poloniei nu va fi publicată, şi mai degrabă va fi folosită ca instrument de presiune în negocierile cu Comisia Europeană. Există deja precedente în practica îndoielnică a ultimilor ani prin care publicarea deciziilor Curţii a fost ţinută în stare de suspensie timp de mai multe luni, răstimp în care aveau loc negocieri politice de tot felul., notează RFI. 

Comisia Europeană consideră că dezbaterea pe subiectul supremaţiei juridice este de fapt un pretext pentru a încălca principiul domniei legii şi o scuză pentru încălcarea Tratatelor UE.

"Comisia nu va ezita să facă uz de competenţele care îi revin în temeiul tratatelor pentru a asigura aplicarea uniformă şi integritatea dreptului Uniunii”, a răspuns Comisia Europeană într-o declaraţie de presă. CE îşi exprimă „îngrijorarea serioasă” cu privire la decizie şi precizează că potrivit Tratatelor Europene, dreptul UE are întâietate în faţa dreptul naţional, inclusiv faţă de dispoziţiile constituţionale şi

toate hotărârile adoptate de Curtea Europeană de Justiţie sunt obligatorii pentru toate autorităţile statelor membre, inclusiv pentru instanţele naţionale.

Verdictul de joi „nu poate rămâne fără consecinţe”, a scris preşedintele Parlamentului European, David Sassoli, pe Twitter, adăugând că „întâietatea dreptului UE trebuie să poată fi contestată”. El a cerut comisiei Europene să „ia măsurile necesare”.

Comisia Europeană transmite că va analiza în detaliu hotărârea Curţii Constituţionale a Poloniei şi va lua o decizie. „Comisia nu va ezita să facă uz de competenţele care îi revin în temeiul tratatelor pentru a asigura aplicarea uniformă şi integritatea dreptului Uniunii”, transmite executivul european.

Criticii deciziei avertizează că punerea sub semnul întrebării a supremaţiei legislaţiei UE reprezintă un pericol nu doar pentru viitorul Poloniei în UE, dar şi pentru stabilitatea pe termen lung a acesteia.

Curtea Costituţională poloneză, „braţul armat al PiS“

Principalul cotidian polonez Gazeta Wyborcza scrie că membrii Curţii, începând cu preşedinta ei, Julia Przyłębska, sunt cu totul supuşi lui Jarosław Kaczyński, şeful partidului PiS (Dreptate şi Justiţie) şi care este cel care conduce cu adevărat ţara din culise. În Franţa, Libération numeşte Curtea Constituţională poloneză "braţul armat al PiS".

Bucurie la Budapesta

În Ungaria, într-un comentariu plin de satisfacţie, cotidianul conservator – şi care reproduce poziţiile premierului populist Viktor Orbán – Magyar Hírlap - scrie că: „la Bruxelles le-a trebuit un deceniu ca să priceapă că Ungaria şi Polonia sunt diferite de restul continentului“.