Ce ar putea conţine pachetul unic european de măsuri antiteroriste?

Modelul belgian ar putea fi preluat la nivel european

Belgia dă un răspuns. Foarte bine articulat, excepţional de interesant în sine, dar şi prin implicaţiile pe care le poate avea, foarte rapid, la nivel european, printr-o posibilă asumare de statele membre a unui pachet legislativ şi operaţional care ridică în mod considerabil mizele jocului.

Sigur, în acest stadiu, discuţia priveşte doar pachetul adoptat de guvernul condus de Charles Michel, numai că obiceiul de demult al politicilor europene face ca măsurile cele mai dificile, cele cu un impact estimat ca fiind deosebit de complex pe paliere sociale multiple, să fie anunţate mai întâi într-una din ţările Benelux (Luxemburg, Belgia, Olanda) pentru ca apoi să fie preluate ca model de succes la nivel european.                  

Iar măsurile belgiene sunt, cel puţin unele dintre ele, într-atât de dure, revoluţionare, limpezi şi cu efect imediat, încât analiştii specializaţi în domeniul luptei anteroriste spun că acesta este vorba, cu siguranţă, primul pas concret în ceea ce urmează a fi contraofensiva europeană la ameninţarea teroristă în general, în momentul acesta concretizată în primul rând de fundamentalismul islamic. Iată care sunt cele 12 măsuri:                            

1.  Extinderea nomenclatorului descriind tipurile de acţiuni teroriste şi adaptarea legislaţiei pentru o pedepsire mai eficientă a acestor acte criminale. Aceasta însemnând şi introducerea în codul penal a unui nou tip de infracţiune care ţine de terorism, călătoria în străinătate pentru a participa la acte teroriste.                                                                  

2. Extinderea listei tipurilor de infracţiuni pentru care este permisă folosirea unui anumit tip de investigaţii. Sunt vizate incitarea la perpetrarea de acţiuni teroriste, activităţi de recrutare şi călătoria în străinătate în scopul participării la acţiuni teroriste.        

3. Extinderea posibilităţilor de retragere a cetăţeniei.                                                                     

4. Retragerea temporară a cărţii de identitate, refuzul eliberării de paşaport sau retragerea paşaportului în cazul persoanelor care prezintă un risc pentru ordinea publică şi de securitate.                                    
5. Aplicarea măsurtilor de îngheţare a conturilor şi bunurilor aflate pe teritoriul naţional. Aceasta presupune aplicarea imediată a prevederilor legale şi mecanismului prevăzut să intre în funcţiune pentru identificarea persoanelor care participaă într-un fel sau altul la finanţarea reţelelor teroriste.                    

 6. Revizuirea circularei privind „Foreign Fighters” din 25 decembrie 2014, cu simplificarea structurilor actuale de repartizare a sarcinilor între diversele servicii precum şi o sistematizare a modului în care se efectuează urmărirea suspecţilor.                          

7. Schimbul de informaţii. Este vizată optimizarea schimbului de informaţii între diversele autorităţi compertente şi serviciile administrative şi judiciare.              

8. Revizuirea Planului R. Plan din 2005 împotriva radicalizării, acum modificat şi adus la zi pentru a ţine seamă de recentele evoluţii în domeniu.                            

9. Radicalizarea în închisori. Lupta împotriva procesului de radicalizare care are loc în închisori şi, de altă parte, o detectare mai precisă a deţinuţilor cu convingeri radicale şi care încurajează radicalizarea şi efectuează operaţiuni de atragere de adepţi pentru mişcările fundamentaliste.                                      

10. Reforma structurilor de informaţii şi a celor de securitate.       

11. Posibilitatea folosirii armatei în organizarea unor misiuni specifice de supraveghere.             

12. Întărirea capacităţii de analiză a Securităţii Statului.      

Realizaţi foarte uşor ce potenţial real posedă acest pachet de propuneri şi care poate fi efectul său imediat. Nu numai disuasiv, ci de intrare, aşa cum spuneam, în zona directă a unei contra-ofensive de mare amploare, posibil de purtat la nivelul întregii Europe Unite, care să beneficieze în primul rînd de un cadru juridic unic dar şi, extrem de rapid, de forţe comune special dotate şi antrenate pentru a face acestor ameninţări,                      

E vorba de ameninţări reale sau parte a unei conspiraţii universale de tip iudeo-masonică, explicaţia universal folosită de toţi cei care, din lipsă de cultură, informaţie sau din alte motive ce ţin de eventuale simpatii deschise faţă de mişcările fundamentaliste de toate naturile?                                                        

Iată răspunsul unui profesionist în materie, Gilles de Kerchove, coordonatorul european al luptei antiteroriste, prezent ieri pe platoul televiziunii RTBF. Argumentul său era că, spre deosebire de Al-Quaeda, organizaţie extrem de bine structurată, compartimentată  şi ierarhizată, acum ameniunţarea se diversifică:      

„Avem acum în toată Europa persoane care nu au plecat neapărat undeva în străinătate pentru a primi un antrenament specific, care nu sunt în legătură directă cu organizaţiile teroriste, ci sunt ”inspirate” de acestea. Asta încearcă să facă, spre exemplu, organizaţia Al-Quaeda din Yemen: să inspire de la distanţă vocaţia acţiunii. Asta este una dintre categoriile de persoane care ar putea trece la acţiune directă. O altă categorie distinctă o reprezintă cei care se întorc din Siria şi care pot comite atentate din proprie iniţiativă sau executând un ordin primit”.     

Foarte interesantă şi descrierea contextului general în care se desfăşoară acum acest val de atentate teroriste, cu o indicaţie asupra competiţiei acerbe care pare să se desfăşoare între diferitele organizaţii teroriste privind obţinerea „premiului cel mare” oferit, în mintea lor, de istorie care va reţine numele organizatorului cel mai important al Jihadului împotriva Europei.                      

„Există acum o competiţie pentru postul de conducător al Jihadului internaţional – afirmă Gilles de Kerchove. Există un risc ca Al-Quaeda, care este în pierdere de viteză, să încerce să planifice un atentat în Occident pentru a arăta că este încă în joc. Trebuie să mai adăugăm un element: există o filială Al-Quaeda în Siria şi care este constituită din veterani de pe fronturile din Afganistan. În mod vizibil, acest grup înceracă să recruteze ceea ce americanii numesc ”cleanskins”, adică europeni care nu sunt fişaţi de serviciile de informaţii şi care posedă paşapoarte   valide”.                                                                                   

Poate, în acest context, să fie într-adevăr nevoie de măsurile dure pe care le vor aplica belgienii. Mai ales dacă, aşa cum am auzit, ele vor fi chiar extinse prin conjugarea cu întărirea fără precent a măsurilor privind imigraţia ilegală, controlul, depistarea şi repatrierea rapidă a „ilegalilor” şi constituirea unui sistem comun de informaţii, cu o dimensiune specială destinată internetului. Acolo unde mişcările islamist fundamentaliste acţionează după regula 1+5 – adică sarcina fiecărui adept confirmat este să aducă şi să convertească cinci dintre prietenii săi de pe Facebook sau Twitter....                                                                          

Va exista destulă voinţă politică pentru realizarea unui asemenea proiect? Foarte greu de spus, mai ales că asta va însemna inflamarea instantanee a unei lumi musulmane deja profund ostilizate dar şi a comunităţilor masive musulmane care sunt acum cam peste tot în Occident. Foarte greu de anticipat şi reacţia societăţii civile apărătoare necondiţionată a unui ideal al drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Numai că, între timp, avertizează serviciile de informaţii, ameninţarea teroristă asupra Europei rămâne la un nivel extrem de ridicat, cu perspectiva încă deschisă a unor evenimente tragice.   

Ce vom alege? Să dea Domnul să avem îndestul de mult timp să medităm liniştiţi la asta, la un mic şi la o berică, departe de frământările unei lumi fanatizate care, deocamdată, e încă departe de noi sau nu ne bagă în seamă. Deocamdată.