Ce oferă la schimb socialiştii europeni pentru susţinerea lui Juncker la şefia Comisiei. Iţele încurcate ale unei „mari coaliţii“

Ce oferă la schimb socialiştii europeni pentru susţinerea lui Juncker la şefia Comisiei. Iţele încurcate ale unei „mari coaliţii“

Jean Claude Juncker şi Martin Schulz au fost „Spitzenkandidaţii“ marilor formaţiuni europene la preşedinţia Comisiei Europene

După întrunirea de la Paris, găzduită de Francois Hollande, socialiştii europeni vin cu o nouă ofertă pentru posturile cheie ale instituţilor de la Bruxelles: îşi oferă susţinerea faţă de numirea lui Jean – Claude Juncker în funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, în schimbul reconfirmării lui Martin Schulz ca şef al Parlamentului şi impunerea ministrului italian de Externe, Federica Mogherini, în postul de şefă a diplomaţiei UE.

Deşi popularii europeni, au obţinut majoritatea în alegerile europarlamentare de la sfârşitul lunii mai, „Spitzenkandidat“-ul lor, Jean Claude Juncker, nu a fost nominalizat pentru postul de preşedinte al Comisiei, din cauza unei opoziţii puternice a grupului conservator, condus de Marea Britanie, dar şi a euroscepticilor, informează EuObserver.

Premierii socialişti ai Italiei, României, Austriei, Belgiei, Danemarcei, Cehiei, Maltei şi Slovaciei au participat vineri la invitaţia preşedintelui Franţei la un summit, având ca temă principală de discuţie redistribuirea funcţiilor înalte ale UE. 

Întrunirea a fost un răspuns la întâlnirea liderilor de centru-dreapta de la începutul lunii iunie, desfăşurată în Suedia, când David Cameron a declarat ferm că exclude susţinerea lui Juncker la şefia Comisiei.

Martin Schulz a fost şi el prezent la întâlnirea liderilor socialişti de la Paris şi a declarat ulterior că îşi va prezenta formal candidatura pentru preşedinţia Parlamentului European. Schulz ar putea fi reconfirmat în funcţia pe care a deţinut-o între 2012 şi 2014 chiar în prima săptămână a lunii iulie, când va avea loc prima sesiunea plenară de la Strasbourg, cu noii eurodeputaţi. Socialistul german s-a declarat optimist în privinţa candidaturii sale.

În ultima săptămână, premierul britanic şi-a reafirmat răspicat opoziţia faţă de numirea lui Juncker în fruntea Comisiei, declarând că va cere un vot în Consiliul UE. În acest caz, Juncker are nevoie de „o majoritate clară“ de voturi. Un vot între cei 28 de lideri europeni îl avantajează pe Cameron, deoarece potrivit Tratatului de la Nisa (încă în vigoare în ceea ce priveşte voturile, până la 31 octombrie) patru voturi contra pot bloca o decizie. Suedia, Olanda şi Ungaria sunt statele care şi-au exprimat reţinerea faţă de numirea lui Juncker la preşedinţia Comisiei Europene.

Marea coaliţie PPE-PSE

De cealaltă parte, PPE-ul s-a declarat dispus să îl susţină pe Martin Schulz drept candidat la şefia Parlamentului European pentru doi ani şi jumătate, urmând ca pentru restul mandatului să fie numit un preşedinte dintre popularii europeni. Un aranjament similar a fost folosit în ultimii opt ani.

Manfred Weber, liderul bavarez care conduce negocierile dintre populari şi socialişti, a declarat pentru publicaţia EuObserver că speră într-o rezolvare cât mai rapidă a împărţirii posturilor, catalogând PSE drept „principalul noştru partener“.

„Alegerile europene au avut loc la sfârşitul lunii mai. Acum suntem la sfârşitul lui iunie. Vream să ne apucăm de treabă cât mai repede, după constituirea noului parlament în prima săptămână din iulie, pentru a le oferi cetăţenilor soluţii reale la problemele UE“, a declarat Weber. 

Bavarezul a evitat să folosească termenul „mare coaliţie“, referindu-se la o „majoritate stabilă“ între socialişti şi populari, pentru promovarea unor reforme reale şi combaterea valului eurosceptic din legislativul european.

Oficialul se declarat în favoarea unei restructurări în cadrul Comisiei Europene, pledând pentru o reoganizare a portofoliilor de comisar în „principale“ şi „secundare“, idee contestată de statele cu mai puţină influenţă.

„Comisia Europeană trebuie organizată într-o manieră eficientă pentru a fi mai coerentă. Trebuie să evităm situaţiile în care dreapta nu ştie ce face stânga“, a afirmat Weber.

Manfred Weber, în vârstă de 41 de ani, este noul preşedinte al grupului popular european în Parlamentul European, care deţine o majoritate fragilă de 221 de locuri în PE. Weber face parte din Uniunea Social-Creştină din Bavaria, partenerul formaţiunii de centru-dreapta condusă de Angela Merkel. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: