Ce europeni vor merge la urne în 2018

Anul electoral european începe cu trei scrutine prezidenţiale, organizate în ianuarie-februarie, în care deţinătorii portofoliilor vor încerca să fie realeşi în funcţie.

În Cehia, amicul Kremlinului, Miloš Zeman, va înfrunta opt adversari, între care fostul premier Mirek Topolánek, reîntors în politică după o pauză de 7 ani, şi Jiří Drahoš, până de curând preşedintele Academiei cehe.

În Cipru, preşedintele Nicos Anastasiades îi va înfrunta pe Nikolas Papadopulos, liderul socialiştilor ciprioţi, fiul fostului preşedinte Tassos Papadopulos, dar şi pe Stavros Malas, candidatul comuniştilor de la AKE

La rândul lor, finlandezii vor avea de ales între deţinătorul actual al funcţiei, Sauli Niinistö, ajuns preşedinte cu sprijinul Coaliţiei Naţionale, dar care va merge acum ca independent, şi alţi şapte candidaţi, mulţi foşti miniştri sau deputaţi cu experienţă, inclusiv în PE.

Spre sfârşitul anului, un alt şef de stat care încheie primul mandat va căuta să obţină un al doilea: e vorba despre irlandezul Michael Higgins.

Tot în 2018, şase ţări din UE vor organiza alegeri legislative: Italia, Letonia, Luxemburg, Slovenia, Suedia şi Ungaria.

Cele din Italia se vor ţine în martie şi va fi interesant de văzut dacă Mişcarea 5 stelle va reuşi să întreacă Partidul Democrat şi, mai ales, dacă Berlusconi se va reinventa politic, mai ales atunci când va fi vorba despre construirea unei majorităţi stabile.

Letonii vor avea de hotărât dacă mai dau un mandat coaliţiei formate din Uniunea Verzilor şi Fermierilor, formaţiunea Unitate şi cea numită Alianţa Naţională, sub autoritatea premierului Māris Kučinskis.

La fel ca-n Letonia, în Luxemburg e la putere o coaliţie care nu include partidul cu cel mai mare număr de mandate parlamentare, aşa că alegerile vor testa capacitatea Partidului Popular Creştin Social de a găsi aliaţi pentru guvernare, depăşind impasul în care s-a aflat acum patru ani.

În Slovenia, principala întrebare la care vor răspunde alegătorii este dacă menţin fragmentarea legislativului în şapte-opt partide, aşa cum s-a întâmplat întotdeauna în ultimii 25 de ani.

Opt partide sunt şi-n Riksdag-ul suedez, nefiind exclus ca alegătorii să le confirme inclusiv ordinea mandatelor.

În fine, în Ungaria, Orban Viktor va încerca să obţină, pentru a treia oară la rând, alături de aliaţii săi din KDNP, o majoritate de două treimi din Parlament.

Să notăm şi că în Balcanii de Vest, vor avea loc alegeri generale în Bosnia & Herţegovina, ţară care a cerut să fie recunoscută drept candidată la aderarea la UE, şi prezidenţiale în Muntenegru, cea mai avansată ţară în negocierile cu Bruxelles.

În Vecinătatea Estică, georgienii, armenii şi azerii vor merge la urne pentru prezidenţiale, iar moldovenii – pentru legislative, toate fiind scrutine care – la fel ca şi cele din Balcani – vor avea un impact asupra felului în care se va discuta despre extindere şi despre frontiere, în perspectiva campaniei pentru europene din 2019.