Ce concesii au obţinut Polonia şi Ungaria de la Angela Merkel, pentru a nu mai bloca bugetul UE

Ce concesii au obţinut Polonia şi Ungaria de la Angela Merkel, pentru a nu mai bloca bugetul UE

Premierul polonez Mateusz Morawiecki şi omologul său ungar Viktor Orban

Angela Merkel, cancelarul Germaniei, a acceptat condiţiile premierului ungar Viktor Orban şi ale omologului său polonez Mateusz Morawiecki, care au cerut "eliminarea din acord a posibilităţii de a pedepsi ţări în condiţii politice neclare, în special în legătură cu probleme legate de migraţie şi ideologia de gen", scrie portalul ungar de ştiri Origo, citat joi de MTI.

Ştiri pe aceeaşi temă

Potrivit proiectului de acord, suveranitatea naţională a statelor membre, inclusiv structura lor fundamentală politică şi constituţională, precum şi aspecte legate de obiectivitate şi tratament egal şi interzicerea discriminării negative trebuie să beneficieze de o atenţie specială la elaborarea condiţiilor generale vizând protejarea bugetului comunitar, a scris Origo.
 
Proiectul mai stipulează că metodologia de aplicare a regulamentelor trebuie formulată în linii directoare pregătite de Comisia Europeană în cooperare cu statele membre, orientări care să poată fi contestate de orice stat membru la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.
 
Procedurile UE trebuie să fie proporţionale cu impactul posibilelor încălcări de reguli asupra bugetului comunitar şi trebuie demonstrată o relaţie clară cauză-efect între respectiva încălcare şi impactul negativ asupra intereselor financiare ale UE; nu este suficient ca executivul european să spună că a fost încălcat statul de drept, va trebui să demonstreze că acest lucru a afectat negativ bugetul UE, a consemnat portalul ungar de ştiri.
 
Acesta mai notează că trebuie pregătită o listă de cazuri în care poate fi lansată o procedură şi această listă, odată acceptată, nu mai trebuie extinsă. În plus, ea trebuie să conţină cazuri concrete, şi nu deficienţe generale, iar înainte de lansarea unei proceduri Comisia trebuie să înceapă un dialog cu statul membru în cauză, pentru facilitarea corectării respectivelor deficienţe. Comisia trebuie să precizeze dacă informaţia care a stat la baza procedurii provine de la o terţă parte. "Este clar că acest punct vizează transparentizarea influenţei organizaţiilor lui Soros, împiedicându-l pe acesta şi pe oamenii săi să facă lobby în secret", a menţionat Origo, citat de agerpres.ro.
 
În fine, potrivit proiectului de acord, toate măsurile aprobate trebuie revizuite în 12 luni, iar în cazul în care Comisia decide retragerea lor trebuie să aducă un motiv clar, iar la solicitarea statului afectat Consiliul European trebuie să includă problema pe agendă şi să încerce obţinerea unui consens.
 
Origo conchide că Ungaria şi Polonia vor "forţa Bruxellesul să respecte tratatele, suveranitatea, identitatea naţională şi competenţele statelor membre".
 
Şi vicepremierul polonez Jaroslaw Gowin a evocat miercuri un ''acord în triunghiul Varşovia-Berlin-Budapesta'' care ar putea permite evitarea veto-ului pe care Polonia şi Ungaria îl menţin asupra bugetului multianual al UE şi planului european de relansare din cauza condiţionării accesării fondurilor europene de statul de drept, au relatat AFP şi Reuters.
 
Potrivit unui alt oficial polonez, citat de Reuters sub condiţia anonimatului, există un astfel de acord cu preşedinţia germană a Consiliului UE, dar mai este nevoie şi de acceptul unor state UE ''sceptice'', printre care se numără Olanda.

Această confruntare pe marginea bugetului UE vine după ce la reuniunea ambasadorilor statelor UE din 16 noiembrie a fost adoptat prin majoritate calificată un mecanism ce condiţionează accesarea fondurilor europene de respectarea statului de drept. În consecinţă, Polonia şi Ungaria au blocat prin veto într-un vot preliminar la aceeaşi reuniune bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2027 (de 1.074 de miliarde de euro) şi planul ''Next Generation'' care are la bază un fond de 750 de miliarde de euro din care statele membre vor accesa credite şi granturi.
 
Guvernele de la Varşovia şi Budapesta văd în acest mecanism un instrument politic arbitrar şi abuziv prin care se urmăreşte să fie sancţionate ţările care promovează politici neagreate la Bruxelles. Ungaria se teme în special că va fi sancţionată pentru măsurile ei împotriva migraţiei şi pentru chestiunile ce ţin de identitatea de gen, precum înscrierea definiţiei familiei tradiţionale în Constituţie propusă recent de guvernul de la Budapesta, în timp ce Polonia se află în conflict cu instituţiile europene pe tema reformelor judiciare şi a drepturilor persoanelor LGBT.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările