Ce caută la Budapesta Marine Le Pen, şefa extremei drepte franceze

Marine Le Pen FOTO EPA-EFE

Viktor Orban, premierul Ungariei, a devenit amfitrionul preferat de candidaţii de dreapta la alegerile prezidenţiale din Franţa. La o lună după ce s-a întâlnit cu Eric Zemmour, un controversat jurnalist clasat pe eşichierul de extrema dreaptă al politicii franceze şi posibil candidat la Elysee, liderul ultraconservator de la Budapesta o primeşte marţi pe Marine Le Pen, preşedinta Adunării Naţionale.

Marine Le Pen, candidata Adunării Naţionale la preşedinţia Franţei, efectuează o vizită marţi la Budapesta. Este un demers strategic cu şase luni înainte de alegerile prezidenţiale, comentează presa franceză.

„Să fii primit de un şef de guvern în exerciţiu conferă respect”, comentează politologul Jean-Yves Camus, citat de 20minutes.fr.

Obiectivul lui Le Pen, potrivit cotidianului regional francez „La Dépêche”, este să-şi refacă imaginea în rândul aripii mai radicale a electoratului său de dreapta.

Ori vizita lui Le Pen la Budapesta are loc la o lună după cea a lui Eric Zemmour, un jurnalist care a depăşit-o în sondaje pe preşedinta Adunării Naţionale ispitind electoratul de extrema dreaptă deşi încă nu şi-a anunţat candidatura pentru Elysee.

Duminică, Zemmour a atacat-o din nou pe potenţiala sa rivală în alegeri, afirmând la Grand Jury de pe RTL-Le Figaro-LCI că Le Pen nu are nicio şansă să fie aleasă şi, prin urmare, votarea ei „nu serveşte la nimic”.

Dacă Zemmour a avut parte doar de o întâlnire privată cu Orban, Le Pen a fost onorată şi cu o conferinţă de presă comună cu premierul Ungariei.

Marine Le Pen vrea „să aducă aminte că există” pe eşhichierul extremei drepte, subliniază istoricul Nicolas Lebourg.

Aşadar, afişându-se alături de Viktor Orban, a cărui poziţie anti-imigraţie este arhicunoscută, Le Pen intenţionează să recucerească inimile celor mai radicali din electoratul său de dreapta, după ce l-a pierdut adoptând o atitudine mai moderată.

Candidata Adunării Naţionale are „nevoie să-şi refacă imaginea, să spună acestui electorat curtat de Eric Zemmour că şi ea are ceva de spus în chestiunea autoritarismului”, comentează Lebourg.

În aceeaşi optică, Marine Le Pen s-a întâlnit vineri la Bruxelles cu premierul polonez Mateusz Morawiecki, aflat în conflict cu Uniunea Europeană pe tema independenţei justiţiei şi primatul dreptului comunitar asupra dreptului intern. Cu prilejul acestei întâlniri, Le Pen a acuzat Comisia Europeană că exercită un „şantaj inacceptabil” la adresa Poloniei. Cu o zi înainte, Viktor Orban a criticat o aşa-numită „vânătoare de vrăjitoare”.

De altfel, Marine Le Pen şi Viktor Orban împărtăşesc concepţii apropiate despre Europa. După ce a tatonat o perioadă cu ideea renunţării la euro şi a Frexitului (ieşirii Franţei din Uniunea Europeană, n. red.), Le Pen şi-a revizuit abordarea în 2017 şi pledează de atunci pentru o „Europă a naţiunilor” şi cooperării. Orban, la rândul său, în ciuda conflictelor frecvente cu Bruxellesul pe tema statului de drept, exclude ieşirea ţării sale din UE şi se plasează într-un salvator al creştinismului în Europa. Un alt punct comun între cei doi este lupta împotriva imigraţiei. Marine Le Pen a prezentat recent un proiect de referendum pe această temă ce se înscrie într-o linie apărată de Viktor Orban, care se opune vehement găzduirii refugiaţilor musulmani în numele „identităţii culturale a Europei”.

Către o alianţă a suveraniştilor?

Totuşi, timp îndelungat, Viktor Orban a evitat să se afişeze alături de liderul extremei drepte franceze. Premierul ungar şi-a schimbat „considerabil” abordarea din martie 2021, când partidul său, Fidesz, a părăsit grupul PPE (dreapta) din Parlamentul European şi s-a trezit mai izolat, subliniază politoloaga Eszter Petronella Soos.

„Înainte (de părăsirea PPE, n. red.), el nu îşi putea permite acest lucru”, pentru că Adunarea Naţională făcea parte din grupul Identitate şi Democraţie (ID). În urma „divorţului” cu PPE, „Orban este mai deschis şi încearcă să construiască o nouă alianţă la dreapta dreptei”, explică Eszter Petronella Soos.

Potrivit lui Le Pen, vizita sa la Bruxelles a fost stabilită după publicarea, în iulie, a „declaraţiei comune” pentru „reformarea Europei”.  Doecamdată, o astfel de alianţă pare greu de realizat atâta timp cât divergenţele rămân pe chestiuni economice şi de evoluţie a societăţii, conchide Nicolas Lebourg.