Ce se ascunde în spatele arestării mercenarilor ruşi în Belarus VIDEO

Autorităţile din Belarus au anunţat cu mare tam-tam arestarea a 33 de mercenari ruşi pe care i-au acuzat că voiau să destabilizeze ţara în perspectiva alegerilor prezidenţiale din 9 august. Dar analiştii lor văd un scenariu mai complex, în care preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a găsit o oportunitate convenabilă de a discredita şi a controla opoziţia.

O dispută între Moscova şi Minsk în legătură cu detenţia a peste 30 de bărbaţi pe care Belarus îi acuză că sunt mercenari ruşi s-a adâncit sâmbătă, în timp ce cele două părţi s-au contrazis reciproc asupra planurilor de deplasare ale grupului, notează Reuters. Dezacordul intervine într-un moment când relaţiile diplomatice sunt tensionate între Belarus şi aliatul său tradiţional Rusia, cu legăturile afectate după ce aceşti vecini nu au reuşit să se pună de acord cu privire la un contract asupra furnizării petrolului pentru acest an. 

Un oficial din cadrul organelor de aplicare a legii în Belarus a declarat vineri noapte că presupuşii mercenari ruşi au fost arestaţi joi în Belarus, respingând afirmaţia Moscovei că grupul intenţiona să se îmbarce la bordul unui avion spre Istanbul. Rusia a declarat joi că bărbaţii, care au fost angajaţi de o firmă privată de securitate, au rămas în Belarus după ce au pierdut zborul de legătură spre Istanbul. Dar Aleksandr Agafonov, şeful grupului de anchetă belarus ce analizează cazul, a declarat vineri noapte că bărbaţii nu aveau de gând să zboare mai departe la Istanbul. El a spus la canalul ONT TV din Minsk că "relatările lor sunt contradictorii" cu privire la scopul şederii în Belarus.

Agafonov a fost citat declarând că 11 dintre bărbaţii arestaţi plănuiau să zboare în Venezuela, 15 - în Turcia, doi - în Cuba şi unul în Siria. Altul a spus că nu-şi cunoştea destinaţia, în timp ce trei au refuzat să facă o declaraţie. El a mai spus că biletele de avion spre Istanbul sunt doar "alibiuri". Arestarea lor înainte de alegerile prezidenţiale din Belarus stabilite pentru 9 august ar putea tensiona mai mult relaţiile dintre Moscova şi Minsk. Autorităţile din Belarus cred că soţul candidatei opoziţiei la preşedinţie Svetlana Tihanuskaia ar putea avea legături cu grupul reţinut şi au lansat o procedură penală împotriva acestuia sub suspiciunea de incitare la revolte. Moscova a negat sâmbătă orice legături între opoziţia belarusă şi bărbaţii reţinuţi, a declarat un diplomat rus la Minsk, potrivit agenţiei de presă ruse RIA.

Majoritatea analiştilor văd un scenariu mai complex, în care preşedintele belarus Aleksandr  Lukaşenko a găsit o oportunitate convenabilă de a discredita şi a controla opoziţia pentru a-şi asigura un al şaselea mandat . O întâlnire organizată în grabă a unor membri ai Consiliului de Securitate din Belarus din 30 iulie a decis să impună măsuri de securitate mai stricte la evenimentele publice, o acţiune despre care analistul politic din Belarus, Valeri Karbalevici, a spus că a vizat în primul rând un miting de opoziţie planificat la Minsk, pentru 31 iulie. Votul prezidenţial din 9 august se anunţă a fi o cursă foarte dură pentru Aleksandr Lukaşenko, un lider autoritar aflat la putere din 1994, în a cărui campanie au fost arestate sute de persoane, inclusiv jurnalişti, bloggeri şi activişti politici, pentru anihilarea a doi potenţiali candidaţi.

„Toate acestea se fac pentru a restricţiona numărul de persoane care participă la manifestaţie şi pentru a reduce posibilitatea unui protest gereralizat“, a spus analistul. „Aceasta este o tactică în campania electorală pe care autorităţile o folosesc pentru a răci protestele“, a concluzionat el. Economistul şi comentatorul politic din Belarus, Siarhei Ciali, a adăugat că Lukaşenko încercă să conecteze opoziţia la presupususul complot rus pentru a justifica o represiune. „În plus”, a declarat Ciali „este un semnal pentru Occident că, dacă se întâmplă ceva grav aici, de exemplu o represiune violentă a autorităţilor împotriva protestatarilor trebuie să spună că Lukaşenko nu se luptă doar împotriva opoziţiei interne, ci împotriva unei tentative de lovitură de stat pusă la cale de Rusia. 

Zeci de mii de oameni la mitingul opoziţiei
 

Cu aproximativ o săptămână înaintea alegerilor prezidenţiale din Belarus, zeci de mii de persoane au ieşit în stradă la un miting al opoziţiei joi la Minsk. Svetlana Tihanovskaia, o novice în politică, a mobilizat aproximativ 34.000 de oameni într-un parc din capitala belarusă Minsk, potrivit ONG-ului pentru drepturile omului Viasna. Aceasta marchează cea mai mare acţiune a opoziţiei în fosta republică sovietică în ultimii ani. Oponenţii preşedintelui autoritar Aleksandr Lukaşenko îşi pun toate speranţele în Tihanovskaia, în vârstă de 37 de ani, care intenţionează să-l conteste pe liderul aflat la putere de mai mult de un sfert de veac, la 9 august. Soţul ei, Serghei Tihanovski, un blogger proeminent, este unul dintre cei doi principali adversari care au fost încarceraţi şi cărora li s-a refuzat înregistrarea pentru a candida. Celălalt este Viktor Barbariko. 

Un al treilea potenţial puternic candidat, Valeri Ţepkalo, a fugit în Rusia. Lukaşenko a acuzat în mod repetat opoziţia că provoacă tulburări şi plănuieşte să-l răstoarne cu ajutor străin. Tihanovskaia a respins aceste acuzaţii la miting. Dacă va câştiga, Tihanovskaia intenţionează să organizeze noi alegeri şi să elibereze toţi deţinuţii politici, inclusiv soţul ei, a declarat ea la miting. „M-am săturat să accept totul, am obosit să tac şi m-am săturat să mă sperii”, a spus ea, adăugând că vrea să schimbe sistemul, dar nu să fie ea însăşi la putere. Observatorii internaţionali au criticat în mod repetat alegerile din Belarus, considerând că nu respectă principiile democratice.

Ce făceau mercenarii ruşi în Belarus?

Mass-media din Belarus a identificat mercenarii, cu vârste cuprinse între 22 şi 55 de ani, ca angajaţi ai firmei de securitate privată wagner. Paşapoartele şi alte documente arătate la televiziunea din Belarus par să confirme acest lucru, a spus analistul rus Ruslan Leviev, fondatorul grupului Conflict Intelligence Team, care a cercetat pe larg activităţile mercenarilor ruşi din străinătate. „Majoritatea dintre ei ne sunt cunoscuţi de mult“, a spus Leviev. „Numele lor sunt disponibile pe Internet ca oameni care au luptat pentru grupul Wagner. Unii dintre ei au luptat înainte de a se alătura armatei private a lui Putin în regiunea Donbas din estul separatist al Ucrainei. Apoi s-au alăturat Wagner şi luptat în Siria, unii în Libia. Şi acum călătoreau pentru alte astfel de misiuni de luptă“. 

Analiştii spun că puţin probabil ca mercenarii Wgner să fi fost într-o misiune în Belarus. Stăteau împreună într-o staţiune din afara Minskului şi purtau haine paramilitare, ceea ce înseamnă că nu erau forţe de operaţiuni speciale sau agenţi sub acoperire. „Sunt luptători, participanţi la operaţiuni de luptă. „Sunt persoane care sunt instruite şi echipate pentru a efectua operaţiuni militare. Nu sunt destinate să efectueze diversiuni sau acte teroriste. Au un scop complet diferit“. Leviev spune că cea mai probabilă explicaţie a motivului pentru care mercenarii Wagner s-au aflat în Belarus a fost că firma foloseşte Minskul ca punct de tranzit, deoarece traficul aerian comercial din Rusia a fost redus dramatic din cauza pandemiei globale de coronavirus. „Aici, în Rusia, nu poţi zbura în Turcia, dar din Minsk poţi“, a spus el. „Şi din Istanbul poţi zbura în Siria, Libia, Sudan sau oriunde”. Mass-media din Belarus a arătat că mercenarii aveau asupra lor paşapoarte pentru călătorii în străinătate, ceea ce nu ar fi necesar pentru ruşii a căror destinaţie finală ar fi fost Belarus. În plus, aveau asupra lor bani sudanezi şi carduri SIM sudaneze. Totuşi, Sudanul nu ar fi destinaţia finală a grupului.

În ciuda cererilor lui Lukaşenko de a primi o explicaţie din partea Rusiei cu privire la prezenţa mercenarilor în Belarus, analiştii spun că este puţin probabil ca Minsk să nu fi ştiut de ceea  ce făcea grupul Wagner. „Dacă Belarusul este într-adevăr folosit ca coridor de tranzit“, a spus Karbalevici, „atunci cred că nu este prima dată când s-a întâmplat“ când a fost folosit. Karbalevici a adăugat, totuşi, că este posibil ca Minskul să nu fie informat în totalitate despre detaliile acţiunilor acestui grup special de mercenari.

Acţiune orchestrată de preşedintele Lukaşenko 

Alţi analişti spun că întreaga afacere este orchestrată (cu sau fără aprobarea rusă) şi vizează alegerile din Belarus. Lukaşenko se confruntă cu cel mai dificil scrutin pentru realegerea sa după cei 26 de ani de când se află la putere.  Protestele au măturat ţara după ce principalii săi rivali în alegeri au fost închişi sau împiedicaţi să candideze. Pe măsură ce nemulţumirile publice au crescut pe fondul crizei pandemiei de covid-19, protestatarii s-au raliat în spatele soţiei unui candidat al opoziţiei care a fost închis.  Analiştii spun că arestările ar putea să-i ofere scuze lui Lukaşenko fie să pună botniţă opoziţie, fie, în cazul în care lucrurile evoluează ăntr-o direcţie proastă pentru el să anuleze alegerile cu totul.

În cadrul unei reuniuni de urgenţă a tuturor celor implicaţi în alegeri, oficialii din Belarus au declarat că restul celor 200 de mercenari ruşi sunt încă în Belarus şi că pregătesc atacuri teroriste, dar că alegerile nu sunt anulate încă. Anchetatorii din Belarus i-au acuzat joi pe mercenari şi pe opozanţii lui Lukaşenko, Serghei Tihanovski şi Mikola Statkevici, că au pus la cale protestele de masă înaintea alegerilor prezidenţiale. Tihanovski, un blogger popular, a fost închis luna trecută, împiedicându-l astfel să se înscrie în cursa prezidenţială. Politicianul de opoziţie, Statkevici, a fost, de asemenea, închis. Politologul belarus, Valeri Karbalevici este de părere că Lukaşenko ar fi putut să-i aducă pe mercenarii Wagner să „intimideze publicul” şi să prevină protestele în masă în ziua alegerilor.

Scenariul ucrainean

Comentatorul politic Artiom Shraibman a declarat pentru The Moscow Times că actualul scandalul ar putea dăuna grav relaţiei dintre Putin şi Lukaşenko. În ultimii ani, cele două ţări au purtat discuţii pentru o mai mare integrare,  mergând hiar până la punctul de unificare într-un singur stat. În ciuda presiunii crescânde din partea Moscovei, Lukaşenko a respins ideea unificării. Aanalista politică Tatiana Stanovaia, afirmă, citând o sursă anonimă , că secretarul Consiliului de Securitate rus, Nikolai Patruşev, a lucrat cu şeful Grupului Wagner, Serghei Prigojin la un proiect care explorează ideea integrării complete a Belarusului în Federaţia Rusă.

 Dar este puţin probabil ca mercenarii Wagner să se fi aflat în Belarus pentru a lucra la acest obiectiv, crede Korotkov. „Aceşti oameni sunt soldaţi de teren - pot lupta, dar nu sunt experţi în provocări politice şi nu sunt specialişti în operaţiuni clandestine”, a spus el. „Nu este clar cum pot provoca instabilitate în Belarus. Armata belarusă i-ar putea copleşi cu uşurinţă“. Cu toate acestea, mercenarii Wagner ar putea fi folosiţi drept protestatari civili, aşa cum a fost cazul în estul Ucrainei în 2014. În general, armata rusă nu are multe modalităţi de a interveni în Belarus, deoarece are puţine baze acolo, spun analiştii.

Expertul politic din Belarus, Iuri Ţarik, menţionând surse anonime, a declarat că mai mulţi ruşi ar putea fi trimişi în oraşele din Belarus pentru a participa la proteste  pentru a slăbi şi mai mult poziţia politică a lui Lukaşenko. „Pentru Rusia este un moment foarte convenabil pentru slăbirea lui Lukaşenko; a devenit incomod pentru Moscova“, a declarat el pentru „The Moscow Times“. „Tulburările l-ar putea determina pe Lukaşenko să impună măsuri dure şi să împingă Belarusul către Moscova, izolând ţara de Occident“. 

„Rusia nu va lăsa Belarus să plece nicăieri: dacă situaţia se întreaptă spre o revoluţie de genul Maidan,  Moscova va interveni. Dacă Lukaşenko doreşte să transfere puterea către cineva care nu este pe placul Moscovei, Rusia va interveni ”, spune analistul.

Ucraina a cerut extrădarea mercenarilor ruşi reţinuţi în Belarus

Parchetul General al Ucrainei a declarat că Kievul va cere Belarusului să-i predea pe 28 dintre ei, acuzaţi că au luptat alături de separatiştii susţinuţi de Rusia în estul Ucrainei. Printre cei 28 se află şi nouă cetăţeni ucraineni.