Cât de real este pericolul rusesc pentru Statele baltice?

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Preşedintele rus Vladimir Putin
Preşedintele rus Vladimir Putin

Federaţia Rusă a demonstrat în 2008, în Georgia, şi în 2014, în Ucraina, disponibilitatea de a-şi atinge obiectivele geopolitice prin utilizarea forţei, atât timp cât o poate face cu ceea ce consideră că este un risc gestionabil. Cele două incursiuni ale Rusiei au lăsat restul lumii în offside, dar dincolo de sancţiuni economice şi multă cerneală scursă în mass-media nu s-a întâmplat mare lucru.

Lipsa unui răspuns ferm din partea NATO a alimentat încrederea Rusiei. Astfel, prin intervenţia militară în Siria, Rusia şi-a demonstrat disponibilitatea de a proiecta puterea militară în regiunile din afara Europei redevenind un actor militar global.

Un element esenţial al incursiunilor militare ruseşti îl reprezintă situaţia internă complicată. Vladimir Putin a ştiut să joace perfect cartea cetăţii asediate şi prin acţiunile sale externe să creeze mobilizare în interior şi să scape de presiune.

Există o legătură evidentă între criza internă şi forţa direcţionată spre extinderea imperială. Strategia lui Vladimir Putin balansează între intern şi extern. Nu le poate oferi ruşilor o situaţie economică mai bună dar le oferă proiecţia unui imperiu.

Ţarul se clatină

Ca majoritatea statelor lumii, Rusia trece printr-o criză medicală şi financiară. Marea problemă a lui Vladimir Putin este că această criză globală este dublată de povestea cu Alexei Navalnîi. Pentru prima dată, Putin are un concurent direct care are sprijin popular imens. Deşi se află în puşcărie, mişcările de stradă pro-Navalnîi îl pun pe preşedintele rus într-o poziţie complicată. Trebuie menţionat că Alexei Navalnîi are şi sprijin extern (Germania, UE etc.) dar şi sprijin din partea unor oameni bine ancoraţi în sistemul de putere al Rusiei, şi asta îl sperie pe Putin.

Mişcarea anti-Putin din Rusia a venit pe fondul problemelor economice. Potrivit unui studiu al Şcolii Superioare de Economie din Moscova, în anul 2019 deficitul colectiv al bugetelor regionale ale Rusiei a atins 677 miliarde de ruble (9,09 miliarde de dolari), cel mai înalt nivel din ultimii 14 ani.

Din cele 85 de entităţi constitutive ale Federaţiei Ruse (acest număr include Republica Crimeea anexată ilegal şi oraşul federal Sevastopol), 57 au încheiat anul fiscal trecut cu deficit. (Sursa - jamestown.org)

Dincolo de probleme structurale ale administraţiei ruseşti, vorbim şi de o scădere a nivelului de trai. Conform datelor publicate de Serviciul Federal de Statistică al Statului (Rosstat), în cursul anului 2020, preţurile la alimente au crescut cu 7,9 la sută, iar în primele două luni ale acestui an preţurile au mai crescut cu 1.2%. Conform Gazeta.ru citat de jamestown.org, mai mulţi experţi ruşi au recomandat introducerea cupoanelor pentru pâine, lapte şi zahăr gratuit pentru cei foarte săraci oameni

Pe acest fond creşte nemulţumirea populară la adresa lui Putin şi a cercului său de putere la care se adaugă şi oligarhii nemulţumiţi de sancţiunile occidentale care-i împiedică să-şi cheltuie liniştiţi averile al Londra sau Paris.

Mâna nevăzută, dar prezentă, a Kremlinului în Belarus şi mai apoi în Nagorno-Karabakh nu a creat o perdea de fum suficient mare la Moscova. Pentru a se salva şi de această dată, Putin are nevoie  de o acţiune externă în forţă, care să-l credibilizeze, care să le arate ruşilor că trebuie să îndure frigul şi foamea pentru că luptă împotriva unui duşman extern.

Ţările Baltice după 30 de ani de asediu

În 2015, după începutul intervenţiei ruseşti din Crimeea, Vladimir Putin a dat un interviu jurnalistului american, Charlie Rose. Preşedintele Rusiei a accentuat dorinţa sa de uni toţi ruşii sub acelaşi steag -  „Crezi că este normal ca 25 de milioane de ruşi să se afle dintr-o dată în străinătate? Rusia a fost cea mai mare naţiune divizată din lume. Nu este o problemă? Poate nu pentru tine. Dar este o problemă pentru mine ". Declaraţia sa viza direct regiunile separatiste din Ucraina dar dădea fiori reci şi statelor baltice.

Statele baltice (Estonia, Letonia şi Lituania) şi-au câştigat independenţa faţă de Uniunea Sovietică în anul 1991 iar prezenţa militară rusească s-a încheiat, de facto, în 1998, odată cu închiderea staţiei radar Skrunda din Letonia. Deşi statele baltice sunt acum membre NATO şi UE, Rusia a continuat să exercite presiune mai ales prin minorităţile de origine rusă din cele trei ţări. Conform statisticilor, în Estonia 25% din populaţia totală se defineşte acum ca fiind de etnie rusă, în Letonia 27% iar Lituania 4,5%.

În acest mix etnic Rusia a reuşit mereu să creeze probleme. Atacul cibernetic rusesc din 2007 împotriva Estoniei rămâne iconic. Mutarea unei statui a devenit subiectul unor conflcite inter-etnice alimenate de fake-news, ce au dus la lupte de stradă şi jafuri, iar apoi a urmat atacul cibernetic efectiv asupra instituţiilor, băncilor şi ziarelor estoniene. Mai multe zile, Estonia a fost în haos. După acest eveniment ţările baltice, sprijinite de NATO, şi-au îmbunătăţit considerabil apărarea cibernetică.

Dincolo de cartea minorităţii ruse şi a atacurilor cyber, Kremlinul joacă şi cartea militară. Prezenţa masivă a armatei ruse în Kaliningrad contribuie semnificativ la climatul de nesiguranţă, mai ales când avioanele ruseşti încalcă frecvent spaţiul aerian al balticilor. Potrivit experţilor NATO, exerciţiul militar al Rusiei ”Zapad 2017” a fost dedicat unei incursiuni în spaţiul baltic. Conform unui raport al RAND Corporation din 2016 şi al unui raport suedez, NATO nu poate apăra cu succes statele baltice în faţa unui atac în forţă al Federaţiei Ruse.

Totuşi, statele baltice au de partea lor punctul 5 din tratatul NATO. Problema Kremlinului nu a fost niciodată că nu are forţa militară de a ocupa Riga, Vilnius sau Tallinn, problema a fost mereu răspunsul aliaţilor la o astfel de incursiune. Nici în perioada sovietică şi nici acum Rusia nu-şi doreşte un război direct cu NATO, dar asta nu înseamnă că FSB sau GRU nu vor încerca destabilizarea statelor baltice.

Pericolul rusesc este pentru baltici la fel de prezent ca pentru întreaga Europă. Rusia a schimbat tactica, ajung mai întâi ştirile false, profeţii – anti UE şi NATO, Bratva, capitalul rusesc din paradisuri fiscale iar acest cumul este mai puternic şi mai nociv ca tancurile Armatei Roşii.

Acum, Rusia se concentrează militar în Crimeea, dar asta nu înseamnă că nu va încerca, în continuare, destabilizarea Europei.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite