Cât de puternică e arma energetică a Rusiei: ce ar face Europa dacă Rusia ar închide robinetele de gaz

Cât de puternică e arma energetică a Rusiei: ce ar face Europa dacă Rusia ar închide robinetele de gaz

Foto Arhivă

Ce opţiuni ar avea Europa în scenariul extrem în care Rusia invadează Ucraina, Occidentul loveşte Rusia cu sancţiuni dure şi Vladimir Putin se răzbună închizând robinetul gazelor spre Europa? Acest scenariu de neconceput înainte de destrămarea URSS nu este inimaginabil azi, arată o analiză The Economist.

Ştiri pe aceeaşi temă

Un expert precum Thane Gustafson, autorul unei cărţi despre industria energetică rusă, spune azi: „Nu cred că este cu totul implauzibil ca Putin să pună mâna pe robinet din cauza Ucrainei”. Tot el observase anterior, în cartea sa „Klimat”, că URSS nu şi-a suspendat niciodată exporturile de gaz, nici măcar la apogeul Războiului Rece, şi a făcut-o doar temporar şi doar spre Ucraina, în 2009, când cele două ţări erau la cuţite.
 
De ce acum situaţia ar fi diferită?
 
În primul rând, spre deosebire de predecesorii săi sovietici, preşedintele rus îşi poate permite costurile unui scurt şoc energetic care să zguduie Europa. Jaime Concha, de la compania de analiză Energy Intelligence le-a calculat: neincluzând penalizările pentru încălcarea termenilor contractelor şi luând drept reper preţul mediu al gazelor din ultimul trimestru al anului 2021, închiderea totală a robinetelor ar costa Gazprom între 203 şi 228 de milioane de dolari americani pe zi. Cu un embargo pe gaze de trei luni, pierderile s-ar ridica la circa 20 de miliarde de dolari.
 
Cu circa 600 de miliarde de dolari în rezervele bancare centrale, Rusia nu ar fi prea mult lovită, ba chiar ar putea ieşi în câştig, cel puţin pe termen scurt, ţinând cont că doar zdrăngănitul de săbii din cauza Ucrainei a săltat preţurile la gaze şi combustibil. Potrivit previziunilor băncii JPMorgan Chase, în absenţa unui război, creşterile preţurilor ar aduce în acest an Gazprom venituri de peste 90 de miliarde profit brut, de peste trei ori mai mari decât în 2019.
 
Cum ar fi afectat Occidentul dacă Rusia decide să apeleze la arma energetică?
 
Dacă ar întrerupe gazele doar în Ucraina, Europa s-ar descurca destul de bine. De altfel, Rusia a redus deja fluxul de gaz către Ucraina. Potrivit calculelor băncii Citigroup, la jumătate volumul de anul trecut.
Dar dacă, în scenariul cel mai sumbru, Rusia ar închide robinetul pentru toată Europa? Perturbările ar fi resimţite imediat, cel mai acut în Slovacia, Austria şi o parte din Italia, estimează David Victor, de la University of California. Dintre ţările mari, Germania ar fi cel mai vulnerabilă, pentru că depinde cel mai puternic de gaze naturale, fiind, pe deasupra, şi cea mai mare consumatoare din Europa, gazul reprezentând circa un sfert din consumul său energetic total. Rusia furnizează peste jumătate din importurile de gaze ale Germaniei.
 
Europa ar avea opţiunea gazului natural lichefiat care să fie furnizat de companii energetice din America şi Qatar - o opţiune încă în lucru şi care oricum e la nivelul unei mişcări pe o scenă politică. Michael Stoppard, de la compania de cercetare IHS Markit, observă că o aprovizionare rapidă de urgenţă via SUA nu ar ajuta prea mult Europa pentru că „facilităţile sale de export operează deja la capacitate maximă”.
 
Ar putea exista însă şi nişte veşti bune, potrivit lui Andreas Goldthau, de la University of Erfurt, care punctează măsurile pro-competiţie ce au slăbit monopolul Gazprom şi au întărit sistemul energetic european ce constă într-o reţea densă de conexiuni din care fac parte acum ţări anterior izolate.
 
Un alt motiv de optimism sunt facilităţile de regazificare din Europa în care s-au făcut investiţii masive şi care funcţionează la jumătate din capacitate. În teorie, dacă ar exista suficientă capacitate de producţie, gazul natural lichefiat ar putea substitui circa două treimi din importurile de gaz din Rusia. Europa ar putea spera în primă instanţă la redirecţionarea transporturilor destinate de pildă Asiei. O  astfel de „armadă de GPL” a fost pusă în mişcare recent, când preţurile la gaze s-au triplat în Europa; apoi, circulă deja zvonuri că o alta e pe drum, deoarece companiile energetice de stat din China ar încerca să profite de preţurile crescute din Europa pentru a vinde zeci de transporturi de GPL. Massimo Di Odoardo, de la firma de consultanţă Wood Mackenzie, estimează că aceste exporturi ar putea acoperi 15% din nevoia de gaz a Europei dacă Rusia ar închide robinetele.
 
Europa are şi o armă secretă, punctează Di Odoardor, şi anume masivele rezerve de gaz din grote de sare sau acvifere supranumite „cushion gas”, depozite de siguranţă care nu sunt puse pe piaţă, dar care, în vreme de criză, ar putea asigura o zecime din necesităţi. Asta ar însemna o lună de gaze.
 
Michael Stoppard a făcut calculele capacităţii Europei de a rezista fără gazul rusesc: Rusia livrează Europei circa 230 de milioane de metri cubi de gaz  pe zi. Europa ar putea acoperi acest volum vreme de patru luni şi jumătate, în condiţiile unor temperaturi normale, din regazificare (50 de milioane de metri cubi), energia din carbune şi cea nucleară (prin resuscitarea acestor resurse, eventual) (40 de milioane) iar restul de 140 de milioane de metri cubi din depozitele de rezervă.
 
„Este o criză a preţurilor mai degrabă o criză fizică a aprovizionării”, concluzionează expertul.
 
Aşadar, Europa va avea de suferit şi va resimţi costurile în buzunar, cu atât mai mult cu cât piaţa europeană a gazelor e deja pe muchie, prezice Jonathan Elkind de la Columbia University.
Europa a suferit deja un şoc al creşterilor preţurilor la început de iarnă, iar perspectivele nu sunt optimiste. 
 
Costurile pentru Rusia ar fi mult mai mari pe termen lung. Potrivit unei surse din industria energetică Gazprom ar avea facturi masive de plată de la penalizări către clienţi la pierderea plăţilor în dolari. Gazprom ar avea ulterior mari dificultăţi în încheierea contractelor pe termen lung cu Europa pentru că Rusia va fi considerată un partener lipsit de încredere.
 
Potrivit lui David Victor, dacă Rusia ar fi atât de sfidătoare încât să apeleze la arma energetică, Europa ar fi şi mai motivată să caute să se decupleze de la gazul rusesc „nu atât din pricină că aceste importuri sunt nesigure cât din pricina faptului că veniturile din exporturi alimentează comportamentul urât al Rusiei”.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările