Cât câştigă Transnistria de pe urma apropierii Republicii Moldova de UE

Cât câştigă Transnistria de pe urma apropierii Republicii Moldova de UE

Separatiştii de la Tiraspol susţin că apropierea de Republicii Moldova de UE va afecta economia locală. Cifrele îi contrazic. FOTO Shutterstock

Aparatul de propagandă din Rusia şi cel pro-rus de la Chişinău au repetat obsesiv că acordul de asociere şi liber-schimb pe care Republica Moldova l-a semnat, vineri, la Bruxelles va „afecta grav” economia Transnistriei, zona separatistă din estul Moldovei. În realitate însă, Transnistria exportă mai mult în UE decât în Rusia, iar locuitorii s-au grăbit să-şi facă paşapoarte moldoveneşti pentru a putea călători liber în UE.

Despre Transnistria s-a spus în nenumărate rânduri că este un barometru care arată cum evoluează relaţiile Rusiei cu Europa. Au fost vremuri în care a intra în Transnistria însemna a-ţi pune viaţa în pericol, au fost însă şi perioade mai relaxate, când prin aşa-zisa vamă a separatiştilor se trecea în câteva minute. 
 
Românii care locuiesc acolo au resimţit fiecare schimbare de atitudine pe axa Moscova-Bruxelles-Washington. La scurt timp după ce Moldova a parafat acordul de asociere şi liber schimb cu UE, la Liceul Lucian Blaga din Tiraspol s-au intensificat presiunile. Când secretarul american de stat John Kerry a vizitat Republica Moldova şi a ciocnit un pahar de vin moldovenesc cu premierul Iurie Leancă, Ion Iovcev, directorul singurului liceu românesc din Tiraspol, a fost arestat sub acuzaţii false. 
 
Oficialii de la Chişinău sunt convinşi însă că, pe măsură ce locuitorii din Transnistria vor vedea beneficiile aduse de apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană, atunci îţi vor dori şi ei aceste avantaje. Aceasta abordare este cea mai des întâlnită atunci când se vorbeşte despre rezolvarea conflictului transnistrean. În fâşia de pământ de 4.000 de kilometri pătraţi de-a lungul Nistrului se ştie deja de ani buni că paşaportul moldovenesc va aduce accesul liber în UE, aşa că până şi „oficiali” ai regimului separatist de la Tiraspol îşi dau copiii la una dintre cele opt şccoli cu predare în limba română din Transnistria. Deja, de când UE a ridicat regimul vizelor pentru cetăţenii UE, numărul de solicitări de paşapoarte înaintate de locuitori din Transnistria a crescut. Totodată, exporturile Transnistriei către UE au crescut semnificativ în primele luni ale anului. 
 
Constant, locuitorilor din Transnistria li s-a spus că vor avea de suferit dacă Republica Moldova va semna acordul de asociere şi liber schimb cu UE. Aceeaşi idee li se bagă în cap şi moldovenilor. Fie că vor avea de suferit fie economic - că vor fi forţaţi să cumpere produse mai scumpe, aduse din UE, că li se vor scădea salariile, că nu vor mai primi pensii, că vor creşte facturile şi impozitele, că vor fi oamenii daţi afară de la muncă -, fie că-şi vor pierde suveranitatea şi, odată cu ea, cultura şi tradiţia - că nu vor mai avea voie să taie porcul în curte (sună cunoscut?), că nu vor mai avea voie să pună cruci în cimitir, că vor fi obligaţi să legalizeze căsătoriile între persoanele homosexuale şi câte şi mai câte. 
 
În ceea ce priveşte miturile legate de Transnistria, toate pot fi demontate cu uşurinţă dacă ne uităm la simple statistici. În realitate, Transnistria exportă mai mult în UE decât în Rusia. Peste 70% din exporturile Transnistriei merg către UE, Moldova şi Ucraina şi doar 19% iau calea Federaţiei Ruse. 
 

 
În ciuda zvonurilor că societăţile din Transnistria nu vor mai putea exporta în UE după semnarea acordului, acordul de asociere şi liber schimb semnat, vineri, 27 iunie, facilitează, de fapt, livrările externe. 
 
În prezent, companiile din regiunea transnistreană beneficiază de preferinţe comerciale autonome, care rămân în vigoare până la sfârşitul anului 2015. Practic, piaţa s-a deschis asimetric, în favoarea Transnistriei: companiile de aici pot doar exporta în UE fără niciun cost adiţional, în timp ce producătorii din UE nu au acces liber la piaţa autohtonă. 
 
După 2015, situaţia va fi analizată şi, dacă vor fi întrunite condiţiile pentru implementarea acordului de liber-schimb, exporturile vor beneficia de acces liber la piaţa UE. Chiar dacă aceste condiţii nu vor fi întrunite, exporturile din Transnistria către UE vor beneficia în continuare de regimul clauzei „naţiunii celei mai favorizate” a Uniunii Europene - adică, se vor aplica tarife non-preferenţiale, explică Delegaţia UE în Republica Moldova. 
 
 
Mai mult, se pare că apropierea de Uniunea Europeană a Republicii Moldova a avut deja beneficii pentru economia locală din zona transnistreană. În primele cinci luni ale anului, valoarea comerţului exterior al Transnistriei a crescut cu 20% faţă de aceeaşi perioadă din 2013, ajungând la 990 de milioane de dolari. 
 
În intervalul ianuarie-mai, exporturile Transnistriei au înregistrat o creştere de 60%, ajungând la valoarea de 300 de milioane de dolari. 
 
 
Prin aşa-zisele „oficii de migraţie” care despart Transnistria de Moldova trez zilnic sute de camioane şi tiruri, jeepuri şi microbuze. E un secret la vedere că prin Transnistria intră şi ies multe. Contrabanda, traficul de droguri şi de persoane care se desfăşoară aici, într-o ţară nerecunoscută şi care oficial nu există, sunt de notorietate.
 
Moldovenii n-au vamă spre Transnistria – ar însemna să recunoască Republica Moldovenească Nistreană, o fâşie de pământ de 4.000 de kilometri pătraţi pentru care, la 2 martie 1992, au pus mâna pe arme. De cealaltă parte, spre Ucraina, punctul de frontieră are două seturi de vameşi: separatişti transnistreni şi ucraineni. Nici aici moldovenii nu mai deţin controlul.
 

 
În Moldova, presiune nu înseamnă schimburi de replici diplomatice aruncate pe axa Bruxelles-Moscova, ci înseamnă o jumătate de milion de moldoveni care muncesc în Rusia. Înseamnă toate familiile rămase acasă, care depind de banii trimişi de-acolo, înseamnă mii de locuri de muncă puse în pericol de când ruşii nu mai cumpără vin moldovenesc şi mai înseamnă vreo 4.000 de kilometri pătraţi. Transnistria. O fâşie de pământ în care trăiesc 500.000 de oameni, nimeni nu mai ştie exact câţi sunt cu totul şi câţi dintre ei sunt români şi moldoveni. Ştim însă sigur că, într-o dimineaţă jilavă de decembrie în care am ajuns la Tiraspol, unul dintre ei purta un tricou albastru pe spatele căruia scrie cu alb, între umeri, „România”. Cel care-l poartă este elev la Liceul Lucian Blaga din Tiraspol, capitala regimului separatist transnistrean. 
 
Foto
 
Foto
 
Foto
 
Ne povesteşte cum, la o oră de matematică, cu vreo săptămână înainte, avusese loc cel mai recent control abuziv al miliţienilor separatişti la ei în şcoală. De data aceasta, voiau să-i intimideze pe profesori astfel încât să-i oblige să plătească impozit către Tiraspol, deşi ei nu recunosc aşa-zisă republică transnistreană şi sunt plătiţi de Chişinău, prin urmare achită toate taxele către autorităţile Republicii Moldova. Lucian Blaga este una dintre cele opt instituţii de învăţământ cu predare în limba română şi grafie latină din Transnistria, deşi cele mai recente date oficiale, din 2005, arată că moldovenii reprezintă grupul etnic majoritar din Transnistria, cu 32,1% din populaţie. Opt şcoli pentru aproximativ 200.000 de moldoveni – asta dacă luăm de bune datele oficiale şi ignorăm faptul că nici măcar în zilele noastre oamenii de acolo nu pot vorbi limba română pe stradă fără să se teamă că vor fi persecutaţi. 
 
Toate celelalte şcoli din Transnistria predau cu alfabet chirilic, în rusă. La începutul anilor 90, când ruşii şi ucrainenii din Transnistria au anunţat că refuză să declare independenţa de Rusia, intrând într-un război civil cu Republica Moldova, profesorii erau aspru pedepsiţi dacă predau copiilor grafia latină şi limba română. Două învăţătoare din Tighina, oraş aflat sub controlul separatiştilor, dar despre care toată lumea ştie că majoritatea populaţiei este formată din moldoveni, povestesc cum încuiau uşile claselor, astupau cu hârtie gaura cheii şi, pe caiete speciale, ascunse, îi învăţau pe copii să scrie în limba lui Eminescu. Una a fost descoperită de un „comitet muncitoresc” şi bătută în faţa clasei. 
 
Limba română, în pericol la Tiraspol
 
Liceul cu predare în limba română „Lucian Blaga” din Tiraspol a devenit, de câteva luni, ţinta atacurilor aşa-zisului guvern separatist din Transnistria. Deşi unitatea de învăţământ e susţinută financiar de Ministerul Educaţiei de la Chişinău, conducerea de la Tiraspol vrea ca liceul să plătească un impozit aparte la bugetul Transnistriei. Săptămâna trecută, conturile liceului au fost blocate. Directorul Ion Iovcev spune că liceul e în pericol să fie închis pentru că nu îşi poate plăti utilităţile.
 
Comunismul moldovenesc, trecutul care nu vrea să treacă
 
Transnistria este doar unul dintre punctele de presiune prin care Rusia îşi exercită influenţa asupra Republicii Moldova, a cărei economie a fost construită după 1940 astfel încât să nu supravieţuiască fără miile de legături comerciale cu Estul. Conexiuni pe care o bună parte din clasa politică de la Chişinău este interesată să le menţină. Pentru că, în realitate, politicienii moldoveni se împart în trei categorii: cei care vor unirea şi integrarea europeană, cei care se opun cu desăvârşire, în frunte cu comuniştii, şi cei care susţin că vor unirea dar, de fapt, fac tot posibil pentru a menţine actuala situaţie. „Comunişti nu sunt doar comuniştii”, explică primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă. 
 
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

O așa-zisă graniță, cu vameși închipuiți care știu totuși că n-au voie să-ți pună viza cu seceră și ciocan pe pașaport. FOTO Adevărul

Imagini din aceeasi galerie
  • O așa-zisă graniță, cu vameși închipuiți care știu totuși că n-au voie să-ți pună viza cu seceră și ciocan pe pașaport. FOTO Adevărul
  • O așa-zisă graniță, cu vameși închipuiți care știu totuși că n-au voie să-ți pună viza cu seceră și ciocan pe pașaport. FOTO Adevărul
  • Bază militară rusă de la piciorul podului peste Nistru. FOTO Adevărul
  • Bază militară rusă de la piciorul podului peste Nistru. FOTO Adevărul
  • Bază militară rusă de la piciorul podului peste Nistru. FOTO Adevărul
  • Lenin veghează din fața Sovietului Suprem din Tiraspol. iar manualele de istorie folosite la școlile de aici îl descriu drept erou. FOTO Adevărul
  • Lenin veghează din fața Sovietului Suprem din Tiraspol. iar manualele de istorie folosite la școlile de aici îl descriu drept erou. FOTO Adevărul
  • Nimeni nu știe exact ce anume produc fabricile uriașe din mijlocul orașelor din Transnistria. Unele coniac, altele arme. FOTO Adevărul
  • Prin fața statuii lui Alexandr Suvorov, cosiderat fondatorul Tiraspolului, trec acum jeepuri scumpe. FOTO Adevărul
  • Prin fața statuii lui Alexandr Suvorov, cosiderat fondatorul Tiraspolului, trec acum jeepuri scumpe. FOTO Adevărul
  • La doi pași în spatele tancului-monument se află un club de noapte. FOTO Adevărul
  • Pe malul separatist al Nistrului se construiește de zor. FOTO Adevărul
  • Monumentul ridicat în centrul Tiraspolului pentru comemorarea luptătorilor separatiști căzuți în războiul din 1992. FOTO Adevărul
  • Monumentul ridicat în centrul Tiraspolului pentru comemorarea luptătorilor separatiști căzuți în războiul din 1992. FOTO Adevărul
  • Monumentul ridicat în centrul Tiraspolului pentru comemorarea luptătorilor separatiști căzuți în războiul din 1992. FOTO Adevărul
  • „Pentru patrie!” sunt îndemnați locuitorii Tiraspolul. O patrie pe care mulți dintre ei - și niciun alt stat - n-o recunosc ca țară. FOTO Adevărul
  • Liceul românesc din Tiraspol are arborate peste tot steaguri moldovenești și românești. Corpul didactic nu recunoaște regimul separatist. FOTO Adevărul
  • Ion Iovcev, directorul Liceului Lucian Blaga din Tiraspol, povestește cum a fost luat de-acasă noaptea și cum i s-a băgat grenada în sân. FOTO Adevărul
  • Angela Chiperi, învățătoare la liceul Alexandru cel Bun, povestește cum în Tighina, localitate majoritar românească, a spune cuiva că este „român” sau „moldovean” reprezintă cea mai grea jignire. FOTO Adevărul
  • În 1995, după ce războiul se încheiase și forțele „pacificatoare” veniseră, Efimia Tean încuia clasa la care preda, băga hârtie în gaura cheii și, pe caiete separate, îi învăța pe copii să scrie cu litere latine, în limba română. FOTO Adevărul
  • Băieții de la academia militară din Tighina fac ce vor în curtea liceului românesc Alexandru cel Bun. „Ce să-mi faci tu? Ești româncă și nimeni n-o să te asculte”, i-a spus unul dintre ei Angelei Chiperi. FOTO Adevărul
  • Lenin veghează din fața Sovietului Suprem din Tiraspol. iar manualele de istorie folosite la școlile de aici îl descriu drept erou. FOTO Adevărul
  • „Pentru patrie!” sunt îndemnați locuitorii Tiraspolul. O patrie pe care mulți dintre ei - și niciun alt stat - n-o recunosc ca țară. FOTO Adevărul
  • Monumentul ridicat în centrul Tiraspolului pentru comemorarea luptătorilor separatiști căzuți în războiul din 1992. FOTO Adevărul
  • Monumentul ridicat în centrul Tiraspolului pentru comemorarea luptătorilor separatiști căzuți în războiul din 1992. FOTO Adevărul
  • „Pentru patrie!” sunt îndemnați locuitorii Tiraspolul. O patrie pe care mulți dintre ei - și niciun alt stat - n-o recunosc ca țară. FOTO Adevărul
  • „Pentru patrie!” sunt îndemnați locuitorii Tiraspolul. O patrie pe care mulți dintre ei - și niciun alt stat - n-o recunosc ca țară. FOTO Adevărul
  • Lenin veghează din fața Sovietului Suprem din Tiraspol. iar manualele de istorie folosite la școlile de aici îl descriu drept erou. FOTO Adevărul
  • Monumentul ridicat în centrul Tiraspolului pentru comemorarea luptătorilor separatiști căzuți în războiul din 1992. FOTO Adevărul
  • Monumentul ridicat în centrul Tiraspolului pentru comemorarea luptătorilor separatiști căzuți în războiul din 1992. FOTO Adevărul
  • Monumentul ridicat în centrul Tiraspolului pentru comemorarea luptătorilor separatiști căzuți în războiul din 1992. FOTO Adevărul
  • Tinerii din Tiraspol își „leagă” iubirea cu lacăte pe podul din centrul orașului. FOTO Adevărul
  • Liceul românesc din Tiraspol are arborate peste tot steaguri moldovenești și românești. Corpul didactic nu recunoaște regimul separatist. FOTO Adevărul
Distribuie imaginea
citeste totul despre: