Care sunt aşteptările europenilor de la viitoarea coaliţie din Germania ?

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Olaf Scholz, liderul Partidului Social-Democrat, are cele mai multe şanse să ajungă cancelarul Germaniei după ce SPD a câştigat la mustaţă alegerile legislative de duminică
Olaf Scholz, liderul Partidului Social-Democrat, are cele mai multe şanse să ajungă cancelarul Germaniei după ce SPD a câştigat la mustaţă alegerile legislative de duminică

Noua coaliţie  ce va fi formată după alegerile din Germania trebui să acorde un sprijin mai puternic democraţiei, statului de drept şi luptei împotriva corupţiei mai ales în fostele state comuniste ce s-au alătiurat blocului comunitar.

După alegerile de duminică, Germania, cu partidele ei mari sensibil micşorate, va deveni o ţară net mai greu de guvernat şi mai instabilă, cu un spectru politic tot mai larg şi fărâmiţat, cu un cancelar slab, care va reacţiona greoi, tardiv şi cu teribile inerţii la pariurile şi provocările internaţionale. Cu toate acestea, instituţiile europene sunt uşurate şi mulţumite după alegerile legislative din Germania, că partide proeuroene vor continua să conducă ţara în următorii patru ani, însă aşteaptă să vadă ce coaliţie va prelua puterea. Comisia Europeană a refuzat să comenteze pe aceast[ temă, însă vicepreşedintele Frans Timmermans l-a salutat pe partenerul său social-democrat Olaf Scholz, liderul SPD, evocând un „rezultat puternic“.

Preşedintele Parlamentului European, David Sassoli, care provine din rândul socialiştilor, îndeamnă, la rândul său la o relansare socială şi ecologică. Însă, în vederea formării unei coaliţii guvernamentale la Berlin este nevoie de susţinerea Partidului Liberal (FDP). „Liderul FDP nu face niciun mister din voinţa sa de a deveni ministrul Finanţelor“, subliniază un analist de la German Marshall Fund, Jacob Kirkegaard.

În timpul campaniei electorale, liberalii au subliniat că exclud introducerea unor noi taxe şi o creştere a datoriei. Însă atât SPD, cât ş Verzii, iau în calcul aceste lucruri, în vederea unei creşteri a justiţiei sociale.  „Ar urma să vedem un Guvern condus de către Olaf Scholz mai deschis faţă de Emmanuel Macron în probleme de reformă socială“, apreciază un cercetător de la Council on Foreign Relations, Rafel Loss. Problema este dacă aceste partide vor fi capabile să-şi depăşească divergenţele. Unii analişti consideră că o coaliţie SPD-Verzi-FDP pare, pentru moment, cea mai probabilă la conducerea Germaniei. 

Ce vrea nordul, ce preferă sudul UE

Ţările din nordul prosper al Europei le vor ţine în genere pumnii lui Laschet şi liberalilor, sperând într-o Germanie sobră, financiar, care să pună capăt debandadei deficitelor bugetare şi inflaţiei galopante. Din contră, sudul dependent de ajutoare se va teme, împreună cu Franţa, de liberali şi de politici germane de austeritate. Polonia şi alte ţări central şi esteuropene se vor bucura şi vor tremura deopotrivă, la gândul unei diplomaţii germane girate de ecologişti. Pe care, fireşte, îi detestă mulţi, de la Moscova la Ankara şi de la Minsk la Beijing. Verzii s-au dovedit net mai critici faţă de Moscova, Putin, sateliţii lui, ca şi faţă de alte regimuri liberticide, precum al Chinei comuniste conduse de Xi, decât social-democraţii, ori o creştin-democraţie extrem de reticentă în a-i supăra pe tiranii parteneri de afaceri ai Germaniei, oricât de sângeroşi ar fi.

Dar ecologiştii, preferaţii administraţiei de stânga, democrate, de la Washington, sunt şi net mai atenţi cu ceea ce pretind a fi „respectarea drepturilor omului“ în ţări pronunţat creştine, ca Polonia şi Ungaria. Noua coaliţie  ce va fi formată după alegerile din Germania trebui să acorde un sprijin mai puternic democraţiei, statului de drept şi luptei împotriva corupţiei în Ungaria, Polonia, Bulgaria şi România. Reticenţa Berlinului, din motive istorice, de a deveni dur cu vecinii săi din est, i-a încurajat să sfideze normele UE cu o îndrăzneală tot mai mare, scrie Politico.

O coaliţie condusă de social-democraţii germani pare mai dispusă să respingă o UE cu mai multe viteze, în care România ar rămâne pe termen lung la periferie, fără şanse să fie primită în Schengen. Fostul ministru polonez de externe Radosław Sikorski spunea , în urmă cu un deceniu: „mă tem mai puţin de puterea germană decât încep să mă tem de inactivitatea sa”. De fapt, ne temem de o combinaţie toxică a celor două: că  viitoarea coaliţie ar putea folosi puterea germană pentru a impune soluţii cu cel mai mic numitor comun, mai degrabă decât să îşi îndeplinească responsabilitatea de a ajuta la construirea unei Europe mai puternice şi mai coerente“, scrie Politico.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite