Campanie electorală atipică în Catalonia: candidaţi în închisoare şi în exil

Parlamentul Cataloniei

Partidele separatiste catalane au intrat marţi în campanie, în vedera alegerilor regionale de la 21 decembrie, cu principalii candidaţi în închisoare sau în exil, denunţând ”represiunea” statului spaniol în urma tentativei lor de secesiune, relatează AFP.

Primele mitinguri electorale au avut loc marţi, la ora locală 0.00 (1.00, ora României), dintre care unul la Barcelona, în cursul căruia Carles Puigdemont, preşedintele destituit al Cataloniei, aflat în exil la Bruxelles, s-a adresat susţinătorilor săi prin videoconferinţă, într-un mesaj îndreptat împotriva Madridului.

”Ei (Madridul) vor să pună toate obstacolele posibile pentru ca noi să nu putem să facem campanie la egalitate cu alţi candidaţi”, a acuzat el, apreciind că alegătorii ”pot să aleagă între naţiune şi supunere” şi ”între instituţiile catalane sau personajele obscure de la Madrid”.

Pe locul său gol, în sala mitingului, a fost aşezată o panglică galbenă, un simbol  al susţinerii separatiştilor faţă de liderii lor încarceraţi.

Aceeaşi panglică galbenă a fost aşezată pe un fotoliu gol, la 100 de kilometri mai la nord, unde alt miting a avut loc în absenţa vicepreşedintelui demis al Ctaloniei Oriol Junqueras, căruia un judecător de la Curtea Supremă i-a refuzat luni eliberarea provizorie, dar şi pe cele ale altor trei lideri separatişti anchetaţi în legătură cu rolul lor în secesiunea eşuată.

Doisprezece dintre cei 13 membri ai Guvernului destituit candidează în alegeri, inclusiv Carles Puigdemont şi Oriol Junqueras, care se înfruntă la conducerea taberei separatiste.

Carles Puigdemont intenţionează să facă campanie din Belgia, unde s-a exilat împreună cu patru ”consilieri” (miniştri) pentru a scăpa de închisoare.

Avocaţii săi preconizează că ei vor rămâne în Belgia până după alegeri, în vederea epuizării tuturor recursurilor împotriva cererii de extrădare a Spaniei.

Toţi sunt anchetaţi penal pentru că au pregătit timp de doi ani tentativa de secesiune a Catalaniei care, după un referendum de autodeterminare fără precedent, a condus pe 27 octombrie la o proclamare unilaterală a ”republicii catalane”.

Guvernul spaniol a reacţionat imediat, plasând regiunea sub tutelă, destituind Guvernul regional, dizolvând Parlamentul catalan şi convocând un nou scrutin la sfârşitul lunii.

DISCORDIE ÎNTRE SEPARATIŞTI

La ultimele alegeri din 2015, separatiştii au obţinut majoritatea absolută a mandatelor în Parlamentul regional, cu 47,8% din voturile exprimate.

Însă ei au încheiat atunci o alianţă electorală, iar de această dată se prezintă la urne pe liste separate şi fără un program comun.

”Având în vedere dezacordurile între partidele secesioniste cu privire la calea de urmat, liderii lor au interzis să se facă campanie pe tema nemulţumirilor faţă de Guvernul central şi lăsându-şi programele vagi”, a apreciat Antonio Barroso, de la cabinetul de consultanţă Teneo intelligence.

Partidul Esquerra Republicana Catalana (ERC, stânga republicană) al lui Oriol Junqueras, un profesor de istorie în vârstă de 48 de ani, este creditat pe primul loc de sondaje şi intenţionează să conducă un viitor Guvern separatist.

Acest partid nu mai stabileşte o dată a unei eventuale independenţe, recunoscând că ea este în afara oricărei aşteptări pentru moment, din cauza lipsei de consens în Catalonia.

Puigdemont, care şi-a creat propria listă, Junts per Catalunya (Împreună pentru Catalonia), nu a renunţat la nimic. În cazul unei victorii, el pretinde să fie restabilit la putere ca ”preşedinte legitim”, într-un eşec al Madridului.

”Până pe 21 decembrie, disputa în tabăra independentistă se va agrava, iar ei se vor ataca”, preconizează Oriol Bartomeus, un profesor de ştiinţe politice la Universitatea autonomă de la Barcelona.

”Problema lor este că acest lucru poate să conducă la o pierdere de voturi şi până la urmă să-i împiedice pe independentişti să refacă majoritatea absolută”, apreciază el.

...ŞI ÎN RÂNDUL CELOR CARE LI SE OPUN

Partidele care se opun independenţei fac şi ele campanie separat.

Partidul liberal Ciudadanos, a doua forţă politică în Catalonia, Partidul Socialist catalan şi conservatorii din cadrul Partidului Popular al lui Mariano Rajoy - la putere la Madrid, dar foarte rău văzut în Catalonia - nu au vrut să se alieze.

Un sondaj publicat luni de Centrul de Studii Sociologice (CIS) al Guvernului spaniol preconiezează că separayiştii vor obţine 44,4% din voturile exprimate şi 66-67 de mandate din 135, imediat sub majoritatea absolută de 68 de mandate.

Cele trei partide care se opun independenţei ar urma să adune 44,3% din voturile exprimate şi 59-60 de mandate, potrivit acestui sondaj.

”Văd rău o repetare a alianţei celor trei partide independentiste”, declară Jose Pablo Ferrandiz de la Institutul de sondare Metroscopia, ”aşa cum văd rău un guvern format de cele trei partide antiindependentiste”.

În situaţia actuală a sondajelor, arbitrul ar putea să fie Catalunya en comun-Podem, o alianţă a primarului Barcelonei Ada Colau cu stânga radicală Podemos, creditată cu nouă mandate de CIS.

Această formaţiune se opune independenţei, dar cere un referendum de autodeterminare, pe care Madridul îl consideră anticonstituţional.