Bulgaria trage tare pentru a îndeplini condiţiile pentru a deveni membră a Zonei euro în anul 2022

Bulgaria va putea deveni membră a Zonei euro în anul 2022 a anunţat ministrul finanţelor Vladislav Goranov la masa rotundă organizata la Sofia cu participarea vicepreşedintelui Comisiei europene Valdis Dombrovskis.

Goranov şi-a exprimat opinia că în următoarele şase luni ţara va îndeplini toate condiţiile şi va fi admisă în mecanismul ERM 2, considerat a fi sala de aşteptare a Zonei euro.

„Am primit un angajament clar şi ştim ce avem de făcut pentru a fi admişi în ERM 2. Din punct de vedere tehnologic totul se desfăşoară normal. Până la mijlocul anului va fi cunoscută poziţia Băncii Centrale Europene”, a spus ministrul de Finanţe bulgar, citat de corespondentul europa liberă la Sofia. „Probleme văd numai unii analişti care îşi bazează pesimismul pe declaraţiile şefilor de bănci centrale din Ungaria şi Republica Cehă, de pildă. Un eventual şoc provocat de convergenţa preţurilor va putea fi controlat după cum arată experienţa ţărilor membre ale zonei. Concomitent cu preţurile vor creşte mult mai repede şi veniturile cetăţenilor“, a mai spus acesta.

Goranov a mai spus că în pofidă crizei financiare moneda europeană unică a devenit o garanţie pentru bunăstarea ţărilor membre.

„Cererea Bulgariei de a adera la Zona euro se bucură de sprijinul Comisiei europene”, a spus vicepreşedintele acesteia Valdis Dombrovskis, comisar responsabil pentru moneda euro şi dialogul social, precum şi pentru stabilitatea financiară, serviciile financiare şi Uniunea pieţelor de capital. Experienţa ţărilor membre, după el, arată că efectul aderării asupră inflaţiei va fi unul limitat. Moneda unică va stimula creşterea economică şi investiţiile. Bulgaria răspunde criteriilor fiscale şi economice, cu exepţia celor monetare. 

Trebuie înasprite măsurile împotrivă spălării banilor şi îmbunătăţit managementul companiilor de stat, a spus Dombrovskis. El a recunoscut că unele ţări central-europene nu se grăbesc să adere la Zona euro. În cazul unei crize însă ţările membre vor putea conta pe sprijinul partenerilor.

În conformitate cu planul de acţiune a guvernului Borisov au fost deja adoptate amendamente la legislaţia bancară în conformitate cu regulile zonei.

Printre angajamentele asumate se află îmbunătăţirea cadrului legal pentru funcţionarea societăţilor financiare şi băncilor, înasprirea luptei contra spălării banilor, întărirea independenţei Băncii centrale, modernizarea sistemelor de conducere în sectorul de stat.

Unii experţi însă avertizează că guvernul şi-a asumat riscuri mari pentru că a acceptat proceduri neclare pentru verificarea, de către Banca europeană, a sistemului bancar.

Cât priveşte România, Comisia de Prognoză a publicat, duminică, Raportul de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro, care conţine o analiză a parcursului şi a şanselor României de intrare în zona euro (ZE).

Raportul arată că, pe baza a trei scenarii (atingerea unui prag critic de convergenţă de 70% din media ZE19, a unuia de 75% şi a unuia de 80%) şi în funcţie de două rate de creştere medii anuale: o rată de 4% plecând de la media ratelor de creştere PIB real din perioada 2000- 2017 şi o rată mai optimistă, de 5%, România poate atinge un nivel realist pentru momentul adoptării monedei euro în 6 ani, în 9 ani, respectiv în 11 ani.