Ieri a fost luată această decizie plină de multiple semnificaţii politice, candidatura doamnei Georgieva fiind preferată celei a olandezului Jeroen Dijsselbloem, fost şef al EUROGROUP, susţinut de Germania. În cursă mai fuseseră candidaţi foarte puternici care s-au retras mai apoi Mario Centeno (Portugalia), actualul şef de la RUROGROUP, Olli Rehn (Finlanda), fost ministru şi comisar european, actualmente Guvernator al Băncii Centrale din ţara sa sau Nadia Calvino, ministrul spaniol al finanţelor.

Georgieva, beneficiind de puternica susţinere a Parisului, a obţinut voturile a 56% din ţările membre UE (reprezentând 57% din populaţia Uniunii) faţă de 44% din voturi (reprezentând 43% din populaţia UE) ale contracandidatului său olandez la succesiunea pentru postul ocupat încă de Christine Lagarde care, din toamnă, va prelua preşedinţia Băncii Central Europene. Nu a fost foarte simplu deoarece primul tur de vot (realizat electronic) nu a permis să se detaşeze un învingător, aşa că a trebuit să se treacă la o a doua votare şi, în cursul serii de ieri, într-o conferinţă telefonică, toţi miniştrii europeni de Finanţe au confirmat această alegere.

A fost foarte bine primit, de presa de la Bruxelles şi nu numai, anunţul formal făcut de Georgieva care, fiind acum CEO la Banca Mondială, a spus că intră în concediu administrativ în perioada de nominalizare, gest de normalitate pe care nu l-au făcut prea mulţi înalţi demnitari europeni.

 

 

Dar se pare că, totuşi, s-ar putea să nu fie un proces foarte simplu chiar dacă, prin tradiţie, acest post revine unui european. Numirea ei efectivă necesită o derogare specială din partea celorlalţi membri ai FMI, una care să o excepteze de la regula care prevede că Directorul General, în momentul numirii sale pe post, nu trebuie să aibă peste 65 de ani. Kristalina Georgieva va împlini 66 de ani peste doar câteva zile, mai precis pe 13 august. Comentariul difuzat de AFP anunţă că, în caz de problemă există variante de rezervă, fiind pronunţate numele mexicanului Augustin Carstens, preşedintele Băncii de reglementări internaţionale, fost preşedinte al Comitetului monetar şi financiar al FMI sau Lesetjia Kganyago, Guvernatorul Băncii centrale sud-africane.Două nume care circulă deoarece, de mulţi ani, se tot vehiculează mesajul că ar fi nevoie ca ţările în curs de dezvoltare să primească o recunoaştere a ponderii lor în economia mondială.

Dar jocurile sunt foarte complicate deoarece alegerea unui Director general al FMI transmite şi un foarte puternic mesaj politic. Ce va fi mai important? Apariţia pentru prima oară a unui est-european la conducerea uneia dintre marile organizaţii mondiale sau o reechilibrare diplomatică în favoare grupului de state în curs de dezvoltare  care sunt şi principalele beneficiare ale împrumuturilor?

Poate tocmai aici să fie marele avantaj al Kristallinei Georgieva: aproape întreaga sa activitate internaţională a fost în legătură cu structurile de sprijin ale celor mai sărace ţările ale lumii şi rezolvării situaţiilor de criză extremă. Pentru europeni, ceea ce a contat în primul rând a fost extensiva sa cunoaştere a domeniului financiar şi relaţiilor internaţionale, dar şi calitatea cu totul excepţională a activităţii sale în Comisia Europeană, acolo unde a fost mai întâi Comisar pentru cooperare internaţională, ajutor umanitar şi răspuns la crize. În această calitate a reuşit să obţină unul dintre cele mai mari bugete din lume privind ajutorul umanitar. A fost vicepreşedinte al Comisiei Europene pentru problemele bugetului şi resurselor umane, coordonând bugetul se 161 de miliarde de Euro şi cei 33.000 de funcţionari ai comisiei care lucrează în organizaţii şi agenţii răspândite în întreaga lume, triplând în acelaşi timp bugetele pentru refugiaţi.

Aveţi aici CV-ul absolut impresionant al doamnei Georgieva, interlocutor cu care, la Bruxelles, am avut plăcerea să discut despre construcţia sistemului european de răspuns la crize, unul dintre cele mai moderne şi eficiente din lume. Uitaţi-vă la parcursul său profesional şi avem de ce să invidiem acum şi Bulgaria pentru modul în care a identificat oamenii care, mai departe să-i susţină şi promoveze imaginea internaţională. Poate vom învăţa ceva, mai ales că am auzit că avem şi o doamnă nominalizată ca ministru de Externe de dl. Tăriceanu pe ţintarul funcţiilor politice ce-i „revin“ în Coaliţie.

În orice caz, revenind la lucrurile serioase, ar trebui să privim cu mare interes la acest moment pe care l-am putea exploata inteligent, tocmai pentru că toate posturile majore în instituţiile europene au fost împărţite sub conducerea franceză şi cu acordul german. Poate, manevrând rapid şi foarte hotărât, vom putea obţine pentru Luminiţa Odobescu, diplomatul român cel mai bune primit şi acreditat în cercuri ale puterii subtile în instituţiile europene, un mandat prin care România să conteze.

Sper din tot sufletul să fie aşa şi să nu ne trezim din nou într-o altă luptă politică între palate şi partide politice cărora le pasă de alegeri şi funcţii, nu de un post de comisar european, departe, pe undeva la Bruxelles. Dar, din ce-am auzit, s-ar putea să se pună de-un scandal şi, în loc de o reuşită certă, s-ar putea ca doamna prim-ministru să aleagă un fidel din Partid.

Atunci aşa ne trebuie.

P.S. Apropos de nominalizări, n-am auzit ca dl. Teodorovici s-o fi felicitat pe Georgieva, aşa ca între finanţişti.