Buget ambiţios, dar realist pentru 2014-2020

Peste 376 de miliarde de euro ar merge către regiunile UE în curs de dezvoltare, potrivit proiecţiei bugetare pentru 2014-2020, prezentate miercuri de Comisia Europeană. Principala veste bună pentru România constă în menţinerea la cote ridicate a fondurilor pentru Politica agricolă comună şi Politica de coeziune.

Prezentarea de către Comisie a Perspectivelor Bugetare reprezintă primul pas dintr-un lung proces de negociere. Bugetul proiectat este cu 5% mai mare decât cel pentru 2007-2013, spune Comisia Europeană (CE). Cei peste o mie de miliarde de euro vor fi în mare parte investiţi în creşterea economică a statelor UE. Suma propusă de CE a fost deja criticată de guvernul britanic, ca fiind „prea ambiţioasă", dar preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, şi comisarul pentru Buget, Janusz Lewandowski, au replicat că fondurile au ca obiectiv principal investiţiile.

Polonia vrea creştere, nu austeritate

 Preşedinţia poloneză a UE (1 iulie - 31 decembrie 2011), sub guvernanţa căreia se va vota bugetul, a propus, de asemenea, ca banii acordaţi după 2014 să fie dedicaţi creşterii economice, şi ca măsurile de austeritate, care au dominat agenda încă de la începutul crizei economice, să fie înlăturate.

„Preşedinţia poloneză are un rol foarte important în bugetul UE, pentru că ea este cea care îl va contura", a spus Barroso.Dezbaterile se anunţă de pe acum aprinse, lucru admis şi de preşedintele CE. CE cere mai mulţi bani, pe când marii contributori, precum Germania, Franţa şi Marea Britanie, preferă să păstreze bugetul la un nivel scăzut, din nevoia de a menţine măsurile de austeritate. Parlamentul European, pe de altă parte, a cerut cât mai multă influenţă asupra ţintelor concrete către care se vor îndrepta fondurile şi s-a pronunţat pentru o creştere cu 5% a bugetului.

Cea mai atractivă propunere a CE e dezvoltarea regională - Barroso a anunţat că peste 376 de miliarde de euro s-ar duce către regiunile UE în curs de dezvoltare. Agricultorii primesc, însă, în continuare, o foarte mare proporţie din bani, anume 372 de miliarde de euro. „Ambiţios, dar realist", caracterizează bugetul preşedintele Barroso.

România poate atrage beneficii importante de pe urma bugetului european pentru 2014-2020, dar şi provocările ce-i stau în faţă sunt pe măsură.

Ce poate câştiga România

Principala veste bună pentru România constă în menţinerea la cote ridicate a fondurilor pentru Politica agricolă comună şi Politica de coeziune.  O altă oportunitate pentru România o constituie prioritatea acordată de bugetul comunitar proiectelor de interconectare a infrastructurilor de transport, energie sau comunicaţii. Acest obiectiv urmează să fie finanţat cu 50 de miliarde de euro, din care 10 miliarde prin politica de coeziune.

Mai mult, după cum susţin surse europene, România ar urma să se bucure de creşteri importante ale alocaţiilor pentru politica agricolă şi cea de coeziune. Alocaţiie totale din dreptul României ar putea creşte, în fiecare an, de la un nivel de 1,7 % din PIB-ul naţional până la aproape 2,9%, la o contribuţie a României la bugetul european de puţin peste 1% din PIB.

Toate aceste oportunităţi sunt însă legate strict de calitatea proiectelor şi de îmbunătăţirea substanţială a ratei de absorbţie. Cu atât mai mult cu cât unul dintre principiile de bază ale Perspectivelor Bugetare îl constituie obţinerea de rezultate concrete. Aceasta înseamnă că regiunile şi statele membre vor trebui să atingă anumite obiective, ce vor face obiectul unui contract, cu termene clare şi obiective măsurabile. „Nu va mai fi de ajuns doar să poţi absorbi bani, ci va conta mai mult cu ce rezultate au fost cheltuiţi aceşti bani", au indicat surse europene.

Controversata taxă „Robin Hood"

Bugetul 2014-2020 include şi o controversată taxă pentru tranzacţiile financiare din UE. Aceasta ar fi percepută pe teritoriul tuturor celor 27 de state membre şi transferată direct către UE. Criticii acestei măsuri susţin că există un risc ca băncile şi fondurile de investiţii să se orienteze spre pieţe din afara blocului UE. Avertismentul vine mai ales din Marea Britanie, deşi însăşi ideea taxei a venit tocmai de peste Canalul Mânecii (taxa Tobin, după numele economistului, laureat al Premiului Nobel, care a propus-o, sau „taxa Robin Hood"). E de aşteptat ca în jurul acestei taxe să se nască multe dispute, mai ales la nivelul Consiliului European. Parlamentul a aprobat, în martie, taxa pe tranzacţii financiare, ca parte a pachetului de redresare economică. Aceasta ar putea aduce 200 de miliarde de euro pe an, susţin europarlamentarii.

O ceaşcă de cafea pe zi

Cetăţeanul UE a plătit, în medie, 67 de cenţi pe zi pentru a finanţa bugetul anului 2010. Aceasta reprezintă mai puţin de jumătate din preţul pentru o ceaşcă de cafea, explică un comunicat al CE. Bugetul UE e mai mic decât cel al unui stat membru de mărime mijlocie, precum Belgia. El se realizează prin contribuţia de aproximativ 1% din PIB-ul fiecărui stat membru. La aceasta se adaugă aşa-numitele resurse proprii, care înseamnă prelevări din TVA şi fondurile din „taxa Robin Hood", dacă va fi aprobată. Peste 80% din bugetul UE e realizat din contribuţiile directe ale statelor membre.

Peste 94% din toţi banii care se varsă în bugetul UE sunt cheltuiţi tot de către statele membre, îndeosebi pentru politica agricolă şi cea de coeziune. Mai puţin de 6% din această sumă se duce către administraţia UE - celebra „birocraţie de la Bruxelles". Comisia propune însă şi măsuri de austeritate pentru propriul  aparat - reducerea orelor de muncă ale funcţionarilor europeni de la 40 la 37,5, coborârea vârstei de pensionare de la 65 la 63 de ani precum şi reducerea cu 5% a personalului până în 2018.

Potenţiale beneficii

Alocaţiie totale din dreptul României ar putea creşte, în fiecare an, de la un nivel de 1,7 % din PIB-ul naţional până la aproape 2,9%, la o contribuţie a României la bugetul european de puţin peste 1% din PIB. Toate aceste oportunităţi sunt însă legate strict de calitatea proiectelor.

Cifrele Bugetului

- Totalul bugetului: 1025 miliarde euro
- Politica de coeziune: 376 miliarde euro
- Politica Agricolă Comună: 372 miliarde euro, la care se vor adăuga peste 12 miliarde din alte poziţii bugetare
- Cercetare ştiinţifică: 80 de miliarde de euro
- Interconectarea infrastructurilor de energie, transport şi comunicaţii: 50 de miliarde de euro.