Bruxellesul se gândeşte ce să facă în legătură cu Ungaria şi România, ţări ce încalcă statul de drept

0
Publicat:
Ultima actualizare:

În ultimii ani, Uniunea Europeană a devenit din ce în ce mai îngrijorată de guvernele, în special cele din Europa Centrală şi de Est, care adoptă măsuri considerate a fi dăunătoare statului de drept.

Însă blocul comunitar are instrumente limitate pentru sancţionarea statelor membre, în timp ce Bruxelles-ul se confruntă în mod constant cu dilema dintre a fi prea indulgent, lucru ce îi subminează credibilitatea, şi a fi prea exigent, lucru ce ar risca să îndepărteze ţara sancţionată. Pentru guvernele din Europa Centrală şi cea de Est, principala ameninţare este aceea că acţiunile lor ar putea, în cele din urmă, să ducă la reducerea accesului la fondurile UE, de care este foarte mare nevoie, scrie agenţia Stratfor.

Ce s-a întâmplat

Vremurile prezente sunt tulburi pentru unele dintre cele mai controversate guverne din Uniunea Europeană. Pe 20 martie, Partidul Popular European (PPE), cel mai mare grup politic din Parlamentul European, a decis să suspende din formaţiune partidul de guvernământ al Ungariei, Fidesz. Decizia PPE a venit după câteva luni de dezbateri în ceea ce priveşte atacurile constante ale Fidesz asupra instituţiilor UE şi liderilor săi, inclusiv împotriva preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker-el însuşi membru al PPE. Ca rezultat al suspendării, Fidesz nu va mai primi invitaţii la întâlnirile PPE şi nu va mai putea să-şi exercite dreptul de a vota în grup sau de a propune candidaţi pentru posturile din partid.

PPE a făcut anunţul în aceeaşi zi în care preşedintele României, Klaus Iohannis, a spus că se gândeşte să organizeze un referendum pe 26 mai, referitor la unele reforme pe care guvernul român de centru-stânga-o administraţie cu care se ciocneşte deseori-le-a introdus, privitoare la sistemul judiciar al ţării, despre care unii susţin că ar slăbi lupta împotriva corupţiei. 

 

De ce contează

Decizia PPE oglindeşte o problemă mai extinsă cu care se confruntă Uniunea Europeană. În ultimii ani, blocul comunitar a trebuit să fie martor la o creştere a popularităţii partidelor naţionaliştilor şi euroscepticilor, care sunt critice procesului de integrare în UE. De asemenea, a avut de-a face şi cu guverne, îndeosebi în Europa Centrală şi de Est, care au introdus reforme în domenii precum cel judiciar, care stârnesc îngrijorări privind statul de drept. Acest lucru a creat o dilemă pentru Uniunea Europeană: dacă este prea îngăduitoare, aceste guverne şi partide vor fi libere să-şi continue politicile şi acţiunile-şi chiar să-i inspire şi pe alţii în ideilor lor; dacă le sancţionează, ele ar putea să-şi regândească legăturile cu blocul comunitar şi să încerce să-şi întărească legăturile strategice cu alte ţări (spre exemplu Rusia sau China).

Această dilemă explică de ce Comisia Europeană a început procese disciplinare împotriva unor state precum Ungaria şi Polonia din cauza reformelor în sistemul judiciar, şi a avertizat România să nu slăbească lupta împotriva corupţiei, dar nu a implementat încă sancţiuni concrete.

Şi mai complicat decât atât, unele dintre sancţiuni (precum suspendarea dreptului de vot al unei ţări în Uniunea Europeană) necesită aprobare unanimă-lucru ce face aceste pedepse aproape imposibil de aplicat, pentru că ţările vizate se pot alia şi pot bloca măsurile.

Există cel puţin două motive pentru care statele acuzate că încalcă regulile UE sau statul de drept nu au scăpat complet de consecinţe. În primul rând, Europa Centrală şi de Est a fost martoră la un val de proteste în ultimele luni, prin care s-a cerut transparentizarea guvernelor, precum şi o luptă mai puternică împotriva corupţiei. În al doilea rând, mai multe guverne UE au susţinut un plan de a lega distribuirea fondurilor UE de respectarea normelor europene. Câştigarea unei aprobări pentru un astfel de plan ar fi destul de dificilă şi bugetul Uniunii Europene (care include elemente precum agricultura şi fondurile structurale) are nevoie de un vot în unanimitate. Însă doar faptul că blocul ia în considerare un astfel de plan reprezintă o ameninţare pentru ţările care au fost acuzare că nu respectă valorile UE.

 

Un referendum pentru România?

România este una dintre multele ţări europene unde oamenii au ieşit în stradă pentru a protesta faţă de corupţie. Uniunea Europeană şi alte instituţii au avertizat că reformele recente din sistemul judiciar şi din Codul penal ar putea să slăbească lupta împotriva corupţiei. Deşi Iohannis nu a oferit detalii exacte referitoare la întrebarea referendumului, un asemenea vot ar putea deveni un scrutin neoficial privitor la guvernul Vioricăi Dăncilă. Timp de ani de zile, România a încercat să se alăture zonei Schengen, în timp ce guvernul de la Bucureşti şi-a exprimat recent interesul în a intra în zone euro. Însă Uniunea Europeană va avea reţineri să accepte România în oricare din aceste grupuri, cât timp blocul comunitar este îngrijorat în legătură cu probleme precum respectarea statului de drept. Fie că este vorba despre Bucureşti sau de Budapesta, Bruxellesul are multe aspecte la care să se gândească. 

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite