Infograficul atenţionează Bruxellul asupra alegerilor din Europa, în următorul interval de timp. Elveţia, deşi nu este membră UE, este una dintre cele mai liniştite ţări de pe continent. Swiss People Party, cu o ideologie de dreapta naţional-conservatoare, par să ameninţe această linişte, fiind cotaţi să ajungă la 28% din voturi.

În Franţa, partidul Frontul Naţional, condus de Marie Le Pen, cu o ideologie naţionalist-conservatoare, anti-imigarţie, populistă şi eurosceptică poate câştiga alegerile din 6 decembrie şi poate declanşa o serie de politici populiste.

Deşi Turcia apare în infografic ca o zonă "relativ sigură", în care poziţia partidului lui Erdogan, pare să fie stabilă, evenimentele de la Ankara au zdruncinat serios siguranţa naţională, deşi conflictul dintre kurzi şi turci datează din 1978. Alegerile din 1 Noiembrie din Turcia sunt semnificative pentru Europa, datorită poziţiei pe care poate să o ia Turcia în ceea ce priveşte problema Siriei, a refugiaţilor, dar şi a conflictului cu ISIS.

În Belarus au fost alegeri în 11 Octombrie. Lukashenko a câştigat al cincelea mandat cu 83.5%, cu o uşoară creştere faţă de alegerile din 2010 când a avut 79.1%. Datorită situaţiei incerte din Ucraina şi datorită ascensiunii politicii externe a Rusiei, era de aşteptat ca ultimul dictator al Europei să-şi consolideze poziţia.

Bruxellul trebuie să fie atent la ce se va întâmpla în Polonia, Spania şi Ucraina. În Ucraina, separatiştii au anunţat că vor organiza alegeri în Donetsk şi Luhansk, ceea ce contravine înţelegerilor din cadrul Minsk II unde se stipula ca alegerile să fie organizate de Centru. Abilitatea Ucrainei de a organiza alegerile din 18 Octombrie, precum şi rezultatul acestora este strâns legat de procesul de pace de la graniţa UE dar şi de durata sancţiunilor impuse Rusiei.

Alegerile parlamentare din Polonia din 31 Octombrie au un favorit şi anume Partidul Dreptăţii şi al Justiţiei cu o ideologie naţional-conservatoare şi uşor eurosceptică. Liderul Beata Szydlo a declarat deja că e împotriva aderării Poloniei la zona Euro şi doreşte să aibă o poziţie mai dură împotriva Rusiei, care poate complica relaţiile diplomatice, destul de încordate deja.

Alegerile din Spania din 20 Decembrie pot constitui un barometru clar asupra impactului pe care îl are Mişcarea de stânga Podemos, dar şi Partidul Cetăţenilor, care militează pentru independenţa Cataluniei, asupra celei de-a patra puteri economice a UE.

Scriam nu demult pe Adevarul că e momentul ca Europa să se reinventeze, altfel va da în clocot. Europa din 2015 e încolţită de criza economică, de discrepanţa mare între politic şi societate, de şomaj în rândul tinerilor, plină de eurosceptici şi de atacuri teroriste, de lipsa de solidaritate (principiu de bază al construcţiei europene) în cazul crizei refugiaţilor, de ameninţarea Rusiei, ura şi xenofobia apar frecvent, iar în Parlamentul European 150 de europarlamentari de stânga sau dreapta au fost  aleşi de cetăţenii europeni. Există o lipsă de leadership la nivel european şi acest lucru devine din ce în ce mai vizibil.

Bruxellul ar trebui să acţioneze cumva, însă nu se întâmplă nimic. Situaţia se va înrăutăţi pe viitor, iar dacă la alegerile interne favorite sunt partide naţional-conservatoare şi eurosceptice construcţia europeană se va bloca. Fără integrare mai accentuată politică şi economică, nu poţi deveni un lider global. Soarta unei Europe unite şi solidare este tot mai departe, iar alegerile care au loc până la sfârşitul anului în Franţa, Polonia şi Spania vor confirma probabil acest lucru.