Brexitul ar putea pune în pericol noua strategie de apărare a Europei

0
Publicat:
Ultima actualizare:
eu nato

Ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană riscă să submineze noua strategie de apărare a Europei, cu puţin timp înainte ca statele membre NATO şi UE să semneze un acord menit să răspundă unor ameninţări, printre care cea reprezentată de Rusia, potrivit unor oficiali citaţi de Reuters.

Uniunea Europeană şi Statele Unite intenţionează să profite de summitul UE şi cel NATO din zilele următoare pentru a avansa reforme ale celor doi piloni de securitate ai Occidentului, care vizează reducerea dependenţei militare a Europei de Washington în imediata sa apropiere.

„Lucrurile se anunţă mult mai dificile“, a declarat un important oficial din domeniul apărării implicat în cooperarea UE-NATO. „NATO a planificat să se conecteze la o Uniune Europeană mai puternică, neluând în calcul posibilitatea unui bloc comunitar slăbit“, a adăugat el.

Confruntată cu o Rusie mai agresivă, o criză a migranţilor şi state aflate în dificultate la graniţele sale, Uniunea Europeană trebuie să „acţioneze autonom dacă şi când va fi necesar“, le va spune, marţi, şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini, liderilor UE, dezvăluind un plan de strategie globală pe cinci ani, consultat de agenţia Reuters.

Acest pas simbolic, care îndeamnă guvernele să-şi coordoneze cheltuielile de apărare, are o susţinere puternică din partea Germaniei, precum şi a Franţei. Însă, potrivit unor diplomaţi, ar putea arăta lipsit de fond fără Marea Britanie, care dispune de cel mai mare buget pentru apărare din UE.

Una dintre cele cinci ţări UE având resursele necesare pentru a comanda o misiune militară externă a blocului comunitar, Marea Britanie a fost un important contributor al operaţiunilor conduse de UE, suportând circa 15% din costuri şi furnizând bunuri.

De asemenea, Marea Britanie conduce misiunea UE de combatere a pirateriei „Operaţiunea Atalanta“ în Cornul Africii, dispune de nave de patrulare în Marea Mediterană şi este angajată să furnizeze trupe pentru grupurile de luptă ale UE, cu toate că ele nu au fost niciodată desfăşurate.

Propunerile lui Mogherini pentru liderii UE vor include un apel pentru ca misiunile conduse de UE să lucreze cu un nou corp european de gărzi de frontieră pentru a controla fluxurile de migranţi. Acest lucru ar putea fi mai greu de pus în aplicare fără navele britanice.

Un factor decisiv

„Ce face Marea Britanie contează“, a declarat secretarul general al NATO Jens Stoltenberg. „Marea Britanie este cel mai important furnizor de securitate din Europa“, a adăugat el.

Însă, temându-se de planuri privind crearea unei armate UE, Marea Britanie a opus rezistenţă faţă de o cooperare europeană de apărare mai strânsă. Ministrul britanic al Apărării, Michael Fallon, a declarat pentru Reuters luna aceasta: „Nimeni nu vrea să-şi vadă trupele controlate de la Bruxelles“.

Unii speră că, fără Londra care blochează planurile UE, Franţa şi Germania ar putea conduce ceea ce Berlinul numeşte o „uniune de apărare comună“. Franţa a propus ideea unui cartier general militar al UE, independent de NATO, pentru a desfăşura misiuni.

După crizele financiare care au redus cheltuielile de apărare şi după anexarea Crimeei de către Rusia, guvernele europene au afirmat că vor face mai mult pentru a garanta propria lor securitate şi că nu se pot baza pe termen nelimitat pe Statele Unite.

În aceste condiţii, NATO şi Uniunea Europeană îşi vor cimenta cooperarea lor de la ţările baltice până la Marea Egee, la summitul NATO din iulie de la Varşovia. La nivelul UE, guvernele discută un fond de apărare comun pentru a creşte resursele destinate unui număr mai mare de elicoptere, drone, nave şi sateliţi.

Până la referendumul din Marea Britanie, al cărui rezultat a fost în favoarea părăsirii blocului comunitar, Statele Unite s-au bazat pe Londra, principalul lor aliat în Europa, pentru a acţiona ca o punte de legătură între NATO şi UE în acest proces. Astfel, Washingtonul putea să se concentreze şi asupra altor probleme, printre care situaţia din Afganistan. 

Imediat după referendumul din 23 iunie din Marea Britanie, Stoltenberg a declarat că Londra i-a dat asigurări că va rămâne angajată pentru susţinerea stabilităţii occidentale.

Tot el a afirmat că ministrul britanic al Apărării i-a spus că Marea Britanie nu va pune în pericol eforturile comune UE-NATO pentru a contracara potenţiale atacuri cibernetice ruseşti sau operaţiunile navale comune în Mediterana pentru a stopa fluxul de migranţi către Europa.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite