Brexit: Drumul anevoios către alegeri anticipate

Final incert în drama Brexitului

UE a prelungit cu trei luni termenul limită pentru Brexit. Toate drumurile par să meargă spre alegeri anticipate. Însă, pentru premierul Boris Johnson, ele sunt anevoioase şi riscante.

”Flextension” este cuvântul folosit de Uniunea Europeană pentru a descrie a doua prelungire a Brexitului, menită să ofere britanicilor o ieşire flexibilă de care să se poată folosi în prima zi a lunii, imediat după ce acordul de divorţ cu UE este confirmat şi ratificat în Parlament.

Nu este clar dacă acest aranjament ar trebui să-l încurajeze pe Boris Johnson să facă o nouă încercare. Oricum, data limită este 31 ianuarie. După contacte diplomatice intense cu guvernul francez în weekend, Parisul a renunţat la rezervele sale cu privire la o nouă extindere a Brexitului. Oricum, ezitarea lui Emmanuel Macron fusese văzută mai mult ca un joc politic de putere şi mai puţin ca o ameninţare reală de a-i scoate pe britanici din UE fără o înţelegere.

Faptul că la Londra vântul bate între timp în direcţia alegerilor anticipate probabil că a grăbit decizia Parisului. A fost întotdeauna clar că UE va accepta alegeri sau un al doilea referendum ca motive întemeiate pentru o nouă prelungire. Chiar dacă circul Brexit a epuizat răbdarea Bruxellesului şi a capitalelor din UE, europenii sunt în prezent în poziţia confortabilă de a putea urmări drama din postura de observatori, fără a fi vinovaţi de rezultat.

Laburiştii blochează din nou alegerile anticipate

Boris Johnson a suferit o nouă înfrângere în Camera Comunelor. Deputaţii laburişti s-au abţinut de la vot, iar guvernul nu reuşit să mobilizeze majoritatea de două treimi necesară organizării de alegeri anticipate înainte de Crăciun. Deşi Boris Johnson a acuzat principalul partid de opoziţie de laşitate şi de teamă faţă de verdictul alegătorilor, afirmând că ”timpul a expirat pentru acest Parlament”, liderul laburist Jeremy Corbyn nu s-a lăsat impresionat.

”Este timpul ca liderul opoziţiei să-şi scoată din intersecţie Trabantul ruginit, care blochează progresul”, a declarat Johnson, făcând aluzie la relaţiile anterioare ale laburistului cu Europa de Est. Însă premierul a uitat sau nu a ştiut niciodată că ”Trabbi” era din ”plastic” şi, prin urmare, nu prea ruginea.

Liderul opoziţiei laburiste, Jeremy Corbyn

Deşi laburiştii se bazează pe o lipsă de încredere a britanicilor în premierul Johnson este limpede că partidul lor se află la un nivel scăzut în sondaje, la 10 puncte procentuale în spatele conservatorilor. Jeremy Corbyn are o cotă de popularitate cu mult în spatele celei de care se bucură Boris Johnson, deşi mulţi alegători nu au încredere nici în acesta din urmă şi îi acordă o notă slabă.

De fapt, laburiştii se află într-o situaţie destul de disperată cu Corbyn şi, prin urmare, încearcă totul pentru a amâna cât mai mult anticipatele. ”Curcanii nu votează de Crăciun”, acuză cealaltă tabără din Camera Comunelor. Într-adevăr, mulţi parlamentari laburişti se tem de pierderea mandatului.

O nouă propunere, marţi

După noua înfrângere, Boris Johnson a anunţat pentru marţi un proiect de lege cu ajutorul căruia alegerile anticipate pot fi decise cu majoritate simplă.

O propunere a celor două mici partide de opoziţie, liberalii şi SNP-ul scoţian, din weekend i-a dat speranţă lui Johnson. Ambele formaţiuni ar fi dispuse să sprijine guvernul, deoarece vor şi ele alegeri anticipate. Împreună cu voturile conservatorilor, ar putea fi suficient pentru o majoritate. Motivaţia acestor două partide este totuşi diametral opusă: ele vor să scape de legea de implementare a Brexitului, astfel încât Boris Johnson să nu intre în campania electorală erijându-se în eroul unui Brexit de succes.

Liberalii sunt pro-europeni şi încă vor să oprească Brexitul. Şi SNP, Partidul Naţional Scoţian, li se alătură. Scoţia a votat împotriva Brexitului în 2016, vrea să rămână în UE şi se pregăteşte intern pentru un nou referendum pentru independenţa Scoţiei. Aproape jumătate dintre scoţieni sunt acum în favoarea părăsirii Regatului Unit. Dar Boris Johnson nu ar primi pe degeaba ajutorul opoziţiei: SNP, de exemplu, vrea să permită votul tinerilor de 16 şi 17 ani, precum şi cetăţenilor UE. Acest lucru ar influenţa rezultatul în mod clar în favoarea partidelor pro-UE.

Modul în care Boris Johnson va scăpa de această dilemă nu părea încă foarte clar luni seara. Cumva, el va trebui să facă suficiente concesii pentru a convoca noi alegeri înainte de Crăciun. Timp nu mai este mult: Parlamentul ar trebui dizolvat încă de lunea viitoare pentru a menţine programul celei de-a doua săptămâni din decembrie.

Boris Johnson îşi asumă un risc ridicat prin promovarea ideii alegerilor anticipate. Deşi conservatorii conduc în sondaje, s-a mai pomenit în anii precedenţi ca institutele să greşească. Sistemul electoral britanic îngreunează oricum predicţiile. Acordurile electorale, de pildă între laburişti şi liberali, în anumite circumscripţii, ar putea face lucrurile şi mai ambigue.

În plus, 50 la sută dintre alegătorii britanici sunt în prezent indecişi. Nu este clar dacă ei ar dori să-l pedepsească pe Boris Johnson pentru că nu a reuşit Brexitul pe 31 octombrie sau dacă vor continua să aibă încredere în el.

Barbara Wesel - Deutsche Welle