Brexit: Întâlnirea David Cameron-Donald Tusk, fără rezultat. Urmează prelungirile

Discuţiile care au început duminică seară la Londra între premierul britanic, David Cameron, şi preşedintele în exerciţiu al Consiliului European, Donald Tusk, nu au condus la vreun acord şi vor continua pentru 24 de ore suplimentare care vor fi „cruciale“, a anunţat reprezentantul UE, citat de AFP.

"Fără un acord încă. Lucru intensiv în următoarele 24 de ore cruciale", a scris el pe Twitter. Donald Tusk "şi-a dat acordul pentru 24 de ore suplimentare de discuţii", a scris la rândul său David Cameron tot pe Twitter.

Preşedintele Consiliului European a sosit duminică după-amiază la Londra împreună cu echipa sa de negociere: şeful său de cabinet, Piotr Serafin, secretarul general al Consiliului, Jeppe Tranholm-Mikkelsen, şi directorul general al serviciului juridic, Hubert Legal.

Duminica seara, negocierile s-au concentrat pe o soluţie alternativă propusă de Bruxelles la dorinţa Londrei de a impune un moratoriu de patru ani înainte de orice plată de ajutoare sociale către imigranţii din UE care vin să lucreze în Marea Britanie. O solicitare considerată „discriminatorie“ şi care încalcă libera circulaţie a bunurilor şi persoanelor, un principiu fondator al UE. 

Primul-ministru britanic, David Cameron, a decis vineri să-şi amâne vizita planificată în Danemarca şi Suedia, parte a turneului în ţările UE pentru discutarea schimbărilor pe care le propune în organizarea şi funcţionarea Uniunii.

În schimb, David Cameron, a facut o vizită la Bruxelles.

Preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, spune că fost un schimb de opinii foarte deschis şi că premierul britanic, David Cameron, i-a prezentat încă odată propunerile ţării sale.

Acestea se vor afla, săptămâna viitoare, şi în faţă eurodeputaţilor care le vor analiza în timpul sesiunilor plenare.

Martin Schulz: "I-am răspuns premierului britanic că Parlamentul European este puternic convins să păstreze cu orice preţ Marea Britanie în UE, că suntem mai puternici împreună decât divizaţi, separaţi. Un lucru este clar, Parlamentul joacă un rol cheie în întrega dezbatere şi am decis să ne asumăm responsabilitatea".

Martin Schulz s-a declarat, la fel ca şi, anterior, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, optimist că se va ajunge la un acord la jumătatea lui februarie, în timpul summitului european de la Bruxelles.

Martin Schulz: "Sunt unele propuneri ale guvernului britanic care sunt raţionale, acelea că noi, UE, trebuie să fim mai transparenţi, mai democraţi, mai competitivi. Mulţi europeni doresc să fim mult mai orientaţi social pentru bunăstarea socială, mult mai responsabili. Acesta este de fapt fundamentul UE. Deci vom analiza aceste lucruri. Eu cred că suntem de acord toţi cu aceste propuneri. Iată de ce sunt optimist că va exista un acord cu Marea Britanie la mijlocul lui februarie şi că trebuie să convingem guvernul britanic să spună electoratului său că acordul va fi unul bun".

După întrevederea cu preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, nu au existat declaraţii la sediul executivului comunitar. De altfel, premierul britanic nu a făcut vreo declaraţie după întrevederile sale cu cei doi oficiali în sediile instituţiilor europene.

Premierul britanic, David Cameron, a declarat însă, potrivit televiziunii britanice Sky News, după un dejun de lucru la Bruxelles cu preşedintele Juncker, că progresele realizate în negocierile cu partenerii europeni legate de cererile sale de reformă a UE nu sunt suficiente.

În ultimii ani lideri politici britanici au acuzat, fără să dovedească, că europeni din est, în special români sau bulgari, ar fi abuzat sistemele lor sociale.

Aceste acuzaţii au fost respinse de Comisia Europeană şi a amintit Marii Britanii de nenumărate ori că apartenenţa sa la UE înseamnă şi respectarea libertăţii de mişcare a cetăţenilor.

La realegerea sa în mai 2015, primul-ministru britanic, David Cameron, s-a angajat să organizeze un referendum privind menţinerea sau nu a ţării sale în UE.

Londra a formulat în total patru cerinţe pentru a menţine Marea Britanie în blocul Celor 28: să nu se facă discriminare faţă de ţările care nu sunt membre ale zonei euro, să se pună accent pe competitivitate, restabilirea suveranităţii ţărilor (de exemplu, prin acordarea de drept de veto parlamentelor naţionale), precum şi limitarea imigraţiei europene.