Bosnia şi Herţegovina, în pericol de destrămare, avertizează Înaltul Reprezentant al ONU

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO EPA-EFE
FOTO EPA-EFE

Înaltul reprezentat al comunităţii internaţionale în fosta republică iugoslavă, Christian Schmidt, avertizează că ţara se află în pericol iminent de a se destrăma şi există o perspectivă „foarte reală” de reizbucnire a războiului interetnic.

Christian Schmidt, Înaltul Reprezentant al ONU pentru Bosnia şi Herţegovina, avertizează, într-un raport către Naţiunile Unite, consultat de „The Guardian“, că dacă separatiştii sârbi îşi îndeplinesc ameninţarea de a-şi recrea propria armată va fi nevoie de sporirea forţelor internaţionale de menţinerea a păcii pentru a preveni alunecarea către un nou război. De menţinere a păcii în Bosnia se ocupă în prezent o forţă a UE (Eufor) de 700 de oameni. NATO îşi păstrează o bază oficială cu un sediu în Sarajevo. 

Mandatul de un an pentru ambele urmează să fie reînnoit săptămâna aceasta de către Consiliul de securitate al ONU, dar Rusia a ameninţat că va bloca rezoluţia dacă nu vor fi eliminate toate referirile la înaltul reprezentant, subminând potenţial autoritatea lui Schmidt ca supraveghetor al acordului de pace de la Dayton din 1995. În primul său raport de la preluarea funcţiei în august, Christian Schmidt, fost ministru al guvernului Merkel, a avertizat că Bosnia se confruntă cu „cea mai mare ameninţare existenţială a perioadei postbelice”.

Ameninţări la adresa NATO

Membrul sârb al preşedinţiei tripartite a Bosniei-Herţegovina, Milorad Dodik, a declarat că Republika Srpska (RS), entitatea sârbă a statului, este pregătită de un conflict armat în ţară şi că în acest caz îşi va chema prietenii să o apere. 

„Dacă va fi necesar, ne vom apăra şi cu propriile noastre forţe. Dacă se va ajunge ca NATO să spună că vor interveni, vom cere ajutor din partea prietenilor noştri care ne-au spus clar că nu-şi vor abandona prietenii la nevoie“, a afirmat Dodik într-un interviu acordat televiziunii de stat a RS. Liderul sârb bosniac nu a precizat la ce prieteni străini se referă. Milorad Dodik a mai spus că va propune ca parlamentul RS să adopte o lege în baza căreia aceasta să se retragă din acordurile privind crearea unor instituţii naţionale ca forţele armate, agenţiile de securitate şi autorităţile judiciare. Deşi Dodik a explicat că acest lucru va întări autonomia RS în cadrul Bosniei-Herţegovina, el a asigurat acum că scopul este o „disoluţie paşnică“ şi şi-a exprimat încrederea că armata Bosniei-Herţegovina nu va reacţiona.

„Ştiu că niciun sârb din cadrul forţelor armate nu va accepta să ia parte la o acţiune militară împotriva Republicii Srpska. Cred că nici majoritatea croaţilor nu vor face acest lucru“, a spus el. Ceilalţi doi membri ai preşedinţiei tripartite, Sefik Djaferovic (bosniac) şi Jeliko Komsic (croat), au atenţionat că o tentativă de acest fel va determina un răspuns prompt. „Dacă comunitatea internaţională nu reacţionează, forţele statului vor răspunde cu orice preţ, pentru că destrămarea se exclude. Nu se va permite secesiunea niciunui centimetru din Bosnia-Herţegovina“, se arată într-o luare de poziţie comună a celor doi, citată de citată de agenţia HINA.

Acordul de pace de la Dayton

Acordul de pace de la Dayton care a pus capăt războiului intercomunitar din Bosnia (1992-1995, soldat cu 100.000 de morţi) a consacrat divizarea ţării în două entităţi, una sârbă şi cealaltă croato-musulmană, legate prin instituţii centrale, instituţii ce s-au coagulat de-a lungul anilor în urma reformelor efectuate de comunitatea internaţională, în special de ţările occidentale. Dar Milorad Dodik le contestă, în special armata şi justiţia, şi vorbeşte adeseori despre eventualitatea unei independenţe pentru entitatea sârbă, susţinând că Bosnia este un „experiment“ al comunităţii internaţionale şi o „ţară imposibilă“. Forţele armate comune, care numără 10.000 de soldaţi şi personal civil, a fost înfiinţate în 2006, la 11 ani după conflict. Această reformă, acceptată la vremea respectivă şi de către reprezentanţii politici sârbi, este considerată drept crucială pentru integritatea teritorială a Bosniei-Herţegovina. 

Jocurile Rusiei în Balcani

Interesul SUA şi a UE pentru Bosnia şi Herţegovina a scăzut, făcând aproape de înţeles dorinţa Rusiei de a exercita mai multă influenţă în regiune prin înlăturarea Înaltului reprezentant. Când Dodik a fost întrebat de jurnaliştii germani dacă este adevărat că tinerii sârbi bosniaci sunt antrenaţi în taberele militare ruseşti, iar cazaci ruşi au fost dislocaţi în entitatea sârbă şi de ce oligarhul rus Konstantin Malofeev vine în mod regulat în Republica Srpska înainte de alegeri, Dodik, care a fost primit de Putin la Kremlin de mai multe ori, a părut dintr-o dată că are probleme în a-şi găsi cuvintele şi a răspuns mormăind: sunt doar zvonuri.

Moscova şi Beijingul încearcă să scape pe Înaltul Reprezentant al ONU

Rusia a ameninţat că va opune veto în Consiliul de Securitate în legătură cu o dispută ce implică numirea politicianului german Christian Schmidt în calitate de Înalt Reprezentant al ONU în Bosnia-Herţegovina. Un vot era programat, ieri, în Consiliu, dar a fost amânat pentru astăzi după-amiază. Autorizarea prealabilă a forţei de stabilizare de către cei 15 membri ai Consiliului expiră vineri. Rusia şi China au încercat fără succes să desfiinţeze funcţia de Înalt Reprezentant pe care Schmidt şi-a asumat-o la 1 august, susţinând că postul nu mai este necesar. 

Dar diplomaţii occidentali la New York au subliniat că Consiliul de Securitate nu are autoritatea de a decide dacă va continua funcţia de Înalt Reprezentant. Bosnia-Herţegovina cu cele trei grupuri etnice principale ale sale - bosniaci, sârbi şi croaţi - este condusă de o administraţie foarte complexă, multietnică, în frunte cu o preşedinţie tripartită. Ţara rămâne împărţită între două regiuni în mare parte autonome: Republica Srpska (RS) dominată de sârbi şi Federaţia Bosniei şi Herţegovina (FBiH), partajată între bosniaci şi croaţi.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite