Bloomberg. Bomba dintre NATO şi Rusia „a început să ticăie“ în Balcani

Bloomberg. Bomba dintre NATO şi Rusia „a început să ticăie“ în Balcani

I

Centrul luptei pentru influenţă dintre NATO şi Rusia riscă să devină Bosnia şi Herţegovina, cel mai fragmentat stat din Balcani, scrie Bloomberg.

Ştiri pe aceeaşi temă

După intrarea Muntenegrului în Alianţa Nord-Atlantică, NATO şi-a îndreptat atenţia spre Bosnia şi Herţegovina. După destrămarea Iugoslaviei, pericolul tensiunilor pe bază etnică în această ţară continuă să se menţină la un nivel ridicat.
 
NATO a depăşit Rusia în lupta pentru influenţă în fostele state comuniste din Europa de Est, iar acum se îndreaptă spre cea mai grea confruntare după cel de-al doilea război mondial.
 
După ce a acceptat Muntenegru ca membru, Alianţa Nord-Atlantică a pus ochii pe Bosniei-Herţegovina, ţara în care a lansat prima operaţiune militară în 1995. În timp ce intervenţia NATO a ajutat la stoparea luptelor dintre musulmani, sârbi şi croaţi - aproape de 100.000 oameni au murit aici în timpul destrămării sângeroase a fostei Iugoslavii - tensiunile etnice au rămas la cote ridicate.
 
Tensiunile s-au intensificat săptămâna trecută, când miniştrii de externe ai NATO au reluat un program care a fost în adormire timp de un deceniu, Planul de acţiune pentru aderare, cunoscut şi ca MAP. În ciuda faptului că numeroşi musulmani bosniaci şi croaţi salută relaţiile mult mai strânse cu alianţa, majoritatea sârbilor sunt împotrivă. În planurile NATO figurează includerea în alianţă a mai multor ţări balcanice, deoarece în Balcani se duce lupta cu Rusia pentru influenţă, scrie Bloomberg.
 
"Orice fel aderare la o alianţă militară, NATO sau altceva, nu va fi susţinut de mine", a declarat Dodik, un aliat al lui Vladimir Putin, care reprezintă sârbii din Bosnia în preşedinţia tripartită a ţării.
 
Musulmanul Sefik Dzaferovic a declarat că aderarea la NATO se numără printre "cele mai importante obiective de politică externă" ale constituenţilor săi. Reprezentantul croat, Zeljko Komsic, a declarat, de asemenea, că este o prioritate pentu ei şi a reiterat faptul că un fost  membru sârb al preşedinţiei colective, Nebojsa Radmanovic, a prezentat sprijinul pentru MAP în 2009, când a fost discutată această problemă pentru prima oară.
 
"Republica Srpska a luat în considerare atunci aderarea la NATO, pentru că am crezut că ar trebui să vorbim cu această alianţă. Azi, situaţia geopolitică sa schimbat", a spus Dodik.
 
NATO speră să-şi adauge mai mulţi membri din Balcani, unde Alianţa este prinsă într-o luptă pentru influenţă cu Rusia, care a denunţat expansiunea organizaţiei militare occidentale în fosta sa sferă de influenţă. Fosta Republică Iugoslavă Slovenia, Croaţia şi Muntenegru sunt deja membre, în timp ce Republica Macedonia a fost invitată să se alăture în iulie.
 
După acordul de pace de la Dayton din 1995, Bosnia-Herţegovina s-a format din două entităţi, Republica Srpska condusă de sârbi şi aşa-numita Federaţie Bosniacă, formată din musulmani şi croaţi. De asemenea, a fost creat un guvern central slab, cuprinzând toate grupurile etnice, iar acest lucru a împiedicat luarea deciziilor, dezvoltarea economică şi armonizarea politică, deoarece membrii componenţi nu se înţeleg asupra problemelor stringente, începând cu distribuirea fondurilor bugetare.
 
"Mii de bombe şi decese ale sârbilor din Republica Srpska şi Serbia nu pot fi uitaţi", a declarat Dodik anul acesta. "Apartenenţa la NATO ar reprezenta umilinţa pentru toţi sârbii".
 
Dodik a făcut tot ce a putut pentru a submina acordul de pace al Bosniei, solicitând secesiunea entităţii sârbe. Marile puteri sunt, de asemenea, în contradicţie pe această temă. La începutul acestei luni, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a acuzat NATO şi Uniunea Europeană de "accelerarea eforturilor pentru a cuceri mai multe teritorii" şi că oferă ţărilor "o falsă alegere ", fie cu Rusia, fie cu Occidentul. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că Alianţa ar dori să vadă mai multe reforme pentru ca Bosnia să aibă mai multe şanse pentru  eventuala aderare.
 
"Acum depinde de Bosnia şi Herţegovina să decidă să accepte această ofertă", a declarat Stoltenberg la Bruxelles. "Le-am oferit o oportunitate."
 
citeste totul despre: