Bisericile în vremea Pandemiei Covid-19. Între respectarea legilor, răspândirea coronavirusului şi pierderile financiare

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Pe timpul acestei pandemii, autorităţile din multe state au avut de confruntat puternicile biserici care au accepatat cu greu regulile de carantină şi distanţare socială. În unele ţări s-a mers până la arestarea unor preoţi pentru că au încălcat regulile. În spatele acestor mişcări de sfidare a fost şi multă manipulare, dar şi raţiuni financiare.

În Muntenegru, opt preoţi ai Bisericii Ortodoxe Sarbe au fost arestaţi, zilele trecute, după ce au oficiat o slujbă uriaşa în plină pandemie, încălcând astfel restricţiile impuse de autorităţi pentru a limita răspândirea coronavirusului.

La slujba respectivă, oficiată marţi în oraşul Niksic, au participat mii de persoane, deţi adunările sunt interzise în contextul COVID-19.

Majoritatea persoanelor care au participat la procesiune nu au purtat măşti sanitare ţi nici nu au stat la o distantă sigură unul de celalalt. Procurorii muntenegreni au declarat că preoţii sunt acuzaţi de încălcarea normelor sanitare legate de prevenirea unei boli contagioase periculoase. Prelaţii riscă până la 12 ani de închisoare. Ei au fost arestaşi miercuri.

După ce s-a aflat că preoţii au fost reţinuţi, sute de persoane au protestat în Niksic, iar forţele de ordine au intervenit chiar şi cu gaze lacrimogene.

Protestatarii au aruncat cu pietre şi sticle în secţia de poliţie la care au fost duşi preoţii, iar mai mulţi manifestanţi au fost reţinuţi la rândul lor. De asemenea, doi poliţişti au fost răniţi

Presa muntenegreană susţine preoţii ar fi susţinuţi din Serbia şi Rusia. Într-o declaraţie comună, preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucici, şi patriarhul Bisericii Ortodoxe Sârbe, Irinej, au transmis că sunt "profund îngrijoraţi" de aceste arestări.

Patriarhul a condamnat ceea ce el numeşte "persecuţia Bisericii Ortodoxe de către statul muntenegrean", în timp ce Vucici a spus că speră ca preoţii vor fi "eliberaţi cât mai curând posibil".

Printre cei reţinuţi se numără şi Episcopul de Budva şi Niksic Joanikije. Biserica Ortodoxă Sârbă, cu sediu Belgrad, este principala instituţie religioasă a Muntenegrului, deşi ţara s-a separat de Serbia în 2006 după aproape 90 de ani. 

Preoţii din Muntenegru nu au fost la aprima abatere. Cu ocazia sărbătorilor pascale arhiepiscopul şi mai mulţi preoţi au încălcat restricţiile şi au deschis bisericile, fiind arestaţi . De altfel autorităţile din statele Europei Centrale şi de Est au trebuit să ţină piept în această perioadă puternicilor Biserici Ortodoxe care au făcut presiuni pentru ca bisericile să rămână deschise. Biserica Ortodoxă Sârbă a cerut ridicarea interdicţiei, pentru a permite credincioşilor să participe la slujba de Înviere. Preşedintele Aleksandar Vucic declara la vremea respectivă: „Îi voi cere în genunchi patriarhului să revină asupra cererii (...) dar cu siguranţă nu vom aresta preoţi”. El a precizat că susţine recomandările medicilor care au propus restricţia excepţională.

   

Bisericile din Grecia s-au redeschis oferind Sfânta împărtăşanie

Numeroşi creştini ortodocşi din Grecia au asistat, pentru prima oară după două luni, la slujba de duminică în cursul căreia au primit Sfânta împărtăşanie, în pofida riscului de răspândire a coronavirusului, relatează AFP.

În cadrul măsurilor de relaxare începute la 4 mai, bisericile au fost autorizate începând din 17 mai să-şi redeschidă porţile, cu condiţia respectării unei serii de măsuri, mai ales cea privind distanţarea socială.

La intrarea în biserici, credincioşii au folosit dezinfectantul plasat pe o măsuţă. Purtarea măştii a fost recomandată dar nu este obligatorie, potrivit Protecţiei civile.

"Doar o treime dintre credincioşi purtau măşti", a spus părintele Maximos. Restricţiile au fost impuse la 23 martie în cadrul izolării generale care a coincis cu Paştele ortodox din 19 aprilie, fapt ce a provocat numeroase reacţii din partea Sfântului Sinod.

Organul suprem ecleziastic a acceptat până la urmă avizul oamenilor de ştiinţă privind interzicerea afluxului de credincioşi şi neîmpărţirea Sfintei împărtăşanii, nerecomandată de medici.

"Sfânta împărtăşanie este un ritual profund simbolic", a explicat părintele Maximos, care a precizat că a împărţit-o duminică la dorinţa credincioşilor.

Prejudicii financiare

Piaţa Sf Petru din Vatican înainte şi în timpul pandemiei de coronavirus Foto DW

Perioada aceasta de carantină a avus mari prejudiciii, inclusiv Vaticanului. Închiderea muzeelor sale şi imposibilitatea organizării unor mari strângeri de donaţii au afectat drastic veniturile Sfântului Scaun faţă de anul trecut

„Cu siguranţă ne apropiem de anii grei”, prezice Juan Antonio Guerrero Alves, care conduce din ianuarie secretariatul pentru economie al Vaticanului.

Deficitul anual al Sfântului Scaun a fluctuat în general între 60 şi 70 de milioane de euro timp de patru ani, precizează el.

Dar această gaură, deja considerată critică înainte de pandemie, s-a adâncit. Părintele Guerrero Alves evocă o ipoteză „optimistă” a scăderii veniturilor cu 25% pentru Vatican din acest an, şi o alta „pesimistă” , cu o scădere de 45%.

Cu toate acestea, „Vaticanul nu riscă falimentul” şi nu ar trebui să fie comparat cu „o afacere” destinată profitului, a subliniat preotul iezuit spaniol.

Obligaţi să strângă cureaua, serviciile Sfântului Scaun precum şi micul stat Vatican au ţinut să menţină locurile de muncă şi salariile celor 5.000 de colaboratori.

Capelanul care are grijă de organizaţiile caritabile ale papei, cardinalul Konrad Krajewski, i-a invitat, la începutul lunii aprilie, pe cei 250 de membri ai ierarhiei Curiei Romane (aparatul administrativ) să cedeze leafa pe o lună pentru a-i ajuta pe cei care suferă de pe urma pandemiei, scrie Le Point.

Sunt anulate în acest an toate evenimentele programate, călătoriile, achiziţiile, contractele provizorii, precizează părintele Augusto Zampini.

Vaticanul are un mare patrimoniu artistic şi imobiliar, dar lichidităţile încep să se evapore din cauza închiderii muzeelor din Vatican, amânarea strângerilor de donaţii, reducerile acordate la chirii comerciale, dar şi scăderea inevitabilă a rentabilităţii investiţiilor băncii Vaticanului.

În urmă cu o lună, cardinalul german Reinhard Marx – coordonator al unui grup de şase consilieri economici ai papei – a vorbit deja despre o „mare provocare financiară”, amintind că Sfântul Scaun „nu poate intra în datorii sau să crească impozite precum un stat”.

Muzeele din Vatican şi-au anunţat viitoarea redeschidere (prin rezervare, cu portul obligatoriu al măştii de protecţie şi cu control de temperatură)..

Muzeele, închise la 8 martie, au primit aproape 7 milioane de vizitatori în 2019. Pe baza a aproximativ 100 de milioane de euro din vânzările de bilete, acest lucru ar presupune un deficit de 17 milioane de euro pe parcursul a două luni, neincluzând banii pierduţi în urma închiderii magazinelor şi vizitelor ghidate.

Site-ul catolic Acistampa calculează că pierderile totale legate de coronavirus ale Sfântului Scaun şi statului Vatican ar putea ajunge deja la 25 de milioane de euro.

Sfântul Scaun deţine aproximativ 3.000 de proprietăţi, 2.400 de apartamente şi 600 de afaceri sau birouri, o moştenire evaluată la aproape 3 miliarde de euro de către unii vaticanişti.

Pierderi din cauza restricţiilor au toate bisericile din lume, chiar dacă cele mai multe dintre ele au proprietăţi valoroase de pe urma cărpra scot bani. 

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite