Binomul Rusia-China în apele Mediteranei

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

NATO trebuie să urmeze o politică pe termen lung pentru a descuraja şi contrabalansa o Rusie renăscută care reprezintă o provocare „de durată şi globală“ pentru alianţa militară vestică - a declarat comandantul forţelor NATO în Europa, generalul american Philip M. Breedlove.

Drumul Mătăsii a legat şi va leaga China de Orientul Mijlociu, Europa şi Africa. Nu sunt niciun fel de îndoieli că, pentru Europa, China este al doilea partener comercial ca importanţă după SUA. Planurile pe care compania de navigaţie China Ocean Shipping Company (COSCO) le are în preluarea portului Pireu demonstrează ca Drumul Mătăsii pe mare al Chinei (Marea Chinei de Sud, Oceanul Indian, Marea Roşie, Canalul Suez, Marea Mediterană, Marea Neagră) are deja un cap de pod în Europa. 

One Belt, One Road (conceptul lansat de administraţia de la Beijing în 2013 - Drumul Mătăsii pe apă şi pe uscat) se materializează pas cu pas, fapt care duce la implicarea Chinei în economia europeană asigurând noi oportunităţi de investiţii şi de comerţ firmelor chinezeşti în ţările Uniunii, dar şi o infuzie de capital acolo unde cancelariile europene au înţeles că puterea finaciară a Beijingului poate sprijinii interesul lor naţional. Iniţial, Drumul Mătăsii a fost o împletitură de drumuri de caravană, ruta principală legând bazinul Mării Mediterane cu estul Asiei, dar încrengăturile purtând mărfurile către Peninsula Arabică, către India sau chiar Africa. Astăzi acesta va deveni un şir de autostrăzi şi căi ferate, un şirag de porturi de-a lungul Oceanului Indian care vor asigura comerţul cu bunuri din Asia/China către Europa şi Orientul Mijlociu.  

Astăzi Drumul Mătăsii va deveni un şir de autostrăzi şi căi ferate, un şirag de porturi de-a lungul Oceanului Indian care vor asigura comerţul cu bunuri din Asia/China către Europa şi Orientul Mijlociu.  

Teatrul de operaţii militare navale din Marea Mediterană

De câţiva ani Rusia şi China participă la exerciţii bilaterale şi multilaterale în Asia în special cu membrii Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai (Kazakhstan, Kyrgyzstan, Tajikistan, şi Uzbekistan). Acum forţele navale ale Chinei şi Rusiei s-au întâlnit pentru prima dată în Mediterană la un exerciţiu militar comun

Pentru Rusia, Mediterana rămâne înainte de orice un coridor de acces la oceanul mondial, coridor care pleacă din portul Sevastopol din Marea Neagră, via Canalul de Suez sau Strâmtoarea Gibraltar, după ce s-a trecut mai întâi prin strâmtorile turceşti. Pentru China, Mediterana este un teatru naval situat în extremitatea occidentală a arcului de desfăşurare a flotei sale, ale cărei vase evoluează din Marea Chinei Orientale, trecând prin zona critică a Mării Chinei de Sud şi prin Oceanul Indian. Mediterana alături de Marea Neagră sunt locurile unde Drumul Mătăsii îşi încheie odiseea. Pe 21 mai 2015 cele 10 zile ale exerciţiului naval comun sino-rus, Joint Sea 2015, desfăşurat în Marea Mediterană s-au încheiat. Exerciţiul a avut ca temă creşterea interoperabilităţii între cele două forţe navale, dar şi pregătirea militară a acestora prin executarea tragerilor cu muniţie de război. 

Din partea Flotei Mării Negre a Rusiei au participat: crucişătorul Moscova (clasa Atlant), fregata Ladni (clasa - Burevestnik), corveta Samum (clasa Bora), nava de debarcare Alexander Shabalin (clasa-Ropucha) capabilă să transporte echipament militar de până la 450 de tone şi o navă remorcher MB-31. Din partea flotei militare chineze au participat fregatele Lini şi Weifang clasa 054A-fregate multirol desfăşurate din 2009 în Golful Aden pentru lupta anti-piraterie (în 2014 o navă din această clasă a escortat armele chimice siriene destinate distrugerii). Armata de Eliberare Populară are 18 nave clasa 054A în serviciu. A treia navă chineză participantă la exerciţiu a fost nava de alimentare Weishanhu (clasa-903). Cele două grupări navale rusă şi chineză au desfăşurat manevre şi exerciţii de apărare antiaeriană în Marea Neagră înainte să pătrundă în Marea Mediterană. 

Prezenţa Chinei în această parte a lumii este un fenomen nou în relaţiile internaţionale, determinat de nivelul ridicat de asociere strategică la care au ajuns în ultima vreme Rusia şi China. Înainte să pătrundă în strâmtori (n. A.G. turceşti), navele ruse şi chineze au desfăşurat exerciţii de pregătire specifice punctelor înguste de trecere, a declarat purtătorul de cuvânt al flotei ruse. Pe termen lung aceste exerciţii anunţă o creştere a amprentei strategice chineze în regiune: Marea Neagră se găseşte la capătul occidental al noului Drum al Mătăsii care vizează deschiderea de căi maritime dinspre Asia Centrală către pieţele europene, pentru exportul de produse din Asia. Portul grecesc Pireu, unde China a investit masiv în ultimii ani, va fi un hub comercial de tranzit important pe acest traseu. Cooperarea între cele două flote este mai veche, o parte din navele ruseşti şi dintre cele chinezeşti au participat la acţiunile din Golful Aden, nava Lini evacuând în martie 2015, 600 de cetăţeni chinezi şi alte câteva sute de cetăţeni străini prezenţi în Yemen. Prima astfel de misiune de salvare a fost în Libia de unde administraţia chineză a evacuat 38.000 de muncitori chinezi utilizând nave închiriate, supervizate de nave ale flotei militare chineze. De atunci, flota militară chineză a fost din ce în ce mai vizibilă în regiune în porturile Haifa, Istanbul, Cairo sau Tartus în Siria. Scopul declarat al acestor exerciţii din Mediterană a fost exprimat de declaraţia adjunctului comandatului flotei ruse vice amiralul Alexander Fedotenkov care enunţa că operaţiunile navale au avut ca temă principală asigurarea securităţii navigaţiei în zonele îndepărtate ale oceanului planetar şi pregătirea forţelor navale pentru misiuni de securitate netradiţionale.

Marea Neagră se găseşte la capătul occidental al noului Drum al Mătăsii care vizează deschiderea de căi maritime dinspre Asia Centrală către pieţele europene, pentru exportul de produse din Asia

Care sunt concluziile unui astfel de exerciţiu?

În primul rând el se potriveşte cu dorinţa celor două naţiuni de a fi considerate puteri navale globale. Exerciţiul semnalizează Occidentului că Marea Mediterană nu mai este Mare Nostrum pentru NATO aşa cum a fost între anii 1990 şi 2000. De fapt, interoperabilitatea în cadrul exerciţiilor navale sino-ruse înseamnă trasformarea parteneriatului militar în politici eficiente şi efective în zona relaţiilor internaţionale.

În al doilea rând constatăm o creşterea a interesului chinezilor în Africa şi Orientul Mijlociu, iar în această ecuaţie Mediterana este capătul noului Drum al Mătăsii. De asemenea atât China cât şi Rusia văd o oportunitate în flancul sudic al Europei măcinat de valurile de imigranţi cărora nu le mai fac faţă grănicerii europeni. 

În al treilea rând operaţiunea Joint See 2015 a fost opozabilă operaţiunii NATO Atlantic Resolve în Europa, dar şi altor exerciţii desfăşurate de SUA împreună cu Georgia sau cu aliaţii din Asia. 

În al patrulea rând la fel ca şi exerciţiile anterioare operaţiunile militare comune sino-ruse s-au constituit în oportunităţi de marketing pentru tehnica militară folosită. Ruşii sunt principalii furnizori de echipamente militare pentru Aramata Populară de Eliberare a Chinei. De altfel, recent, China a devenit primul şi unicul deţinător al sistemelor anti-aeriene ruseşti S-400. Cu ocazia acestui exerciţiu China şi-a etalat noua tehnologie navală, două dintre fregatele participante facând parte din clasa Jiangkai II, o clasă de nave pe care Rusia o doreşte în propriul arsenal (achiziţia poate umple golul din cadrul flotei ruse până la finalizarea programului clasei de fregate Sergei Gorshkov). 

În al cincilea rând exerciţiul reflectă, pe lângă o desfăşurare de forţe navale, un interes acut al Chinei dincolo de graniţele Asiei. Aşa cum aminteam mai sus, atât China, cât şi Federaţia Rusă au găsit o oportunitate de a intra în zona de sud a UE în condiţiile în care criza cipriotă şi apoi cea grecească le oferă soluţii nebănuite. În 2008 compania chineză COSCO a investit 4,3 miliarde euro pentru a opera unul dintre cele trei terminale din portul grec Pireu şi pentru reconstrucţia celui de-al doilea terminal. Investiţia a deschis comerţul Chinei către Europa, Grecia devenind hubul final al Drumului Mătăsii pe mare. Scopul final al lui COSCO este obţinerea majorităţii acţiunilor de proprietate a portului Pireu. De asemenea guvernul chinez finanţează o linie ferată de mare viteză între Pireu, Belgrad şi Budapesta care va fi gata în 2017 şi care va deschide un nou coridor terestru atât pentru containerele de marfă, dar şi pentru turiştii care vizitează Europa de Sud sau Centrală.

image

Portul Pireu, Grecia

Troica Rusia, Cipru, Grecia

Rusia şi Cipru au semnat un acord militar de cooperare sub jurisdicţia căruia navele militare ruseşti pot acosta în porturile insulei la fel ca şi avioanele militare ruseşti cărora li s-a pus la dispoziţie un aeroport. Aviaţia rusă va folosi baza aeriană Andreas Papandreou, situată lângă aeroportul internaţional Paphos din sudul insulei. Baza se află la 50 de km de baza militară aeriană britanică de la Akrotiri (baza aparţinând British Royal Air Force). Flota navală rusă va putea folosi instaliţiile portului Limasol pentru realimentare şi întreţinere. Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat că acordul implică navele angajate în eforturile de contra-terorism şi anti-piraterie(!?). Cipru, prin reprezentanţii săi, a semnat în acelaşi timp cu acordul militar, opt acorduri şi două memorandumuri de cooperare cu Rusia în special în domeniul bancar cu Banca centrală a Rusiei, dar şi în domeniul investiţiilor. În domeniul militar Rusia s-a angajat să repare şi să întreţină echipamentul militar pe care Ciprul l-a cumpărat de-a lungul timpului din Rusia. Ciprul, membru al UE, doreşte, în viziunea preşedintelui Nicos Anastasiades, să construiască o punte strategică între Moscova şi Bruxelles, punte deteriorată odată cu apariţia crizei ucrainene. 

image

Baza militara britanica din Cipru Akrotiri FOTO AP

Înaltul Comisar al Marii Britanii în Cipru, Ric Todd, a avertizat că oferirea de facilităţi militare Moscovei contravine politicilor europene faţă de Rusia...Portul Limasol este la graniţa bazei aeriene Akrotiri care deserveşte operaţiunile NATO şi este un important punct de supraveghere electronică al Alianţei (conform Global Post). Toate aceste mutări ale administraţiei de la Nicosia ar putea părea surprinzătoare, însă în ultimele două decade (de la căderea URSS), Cipru şi Rusia au avut relaţii economice şi finaciare importante şi de cele mai multe ori netransparente. Conform unui raport realizat de un grup de economişti din Rusia, Finlanda şi Canada, oamenii de afaceri ruşi au transferat în aceşti ani peste 1 trilion de ruble (30 miliarde de USD) în bancile din insulă. 

În 2013 în timpul crizei cipriote analişti au estimat că peste 1/3 din fondurile existente în depozitele bancare au avut origini ruseşti. Ciprul devenise un fel de maşină de spălat bani ai oligarhilor ruşi. Cât despre Grecia, noul guvern de la Atena condus de Alexis Tsipras a luat iniţiativa să exploreze relaţiile militare şi economice cu Rusia în condiţiile în care criza finaciară de la Atena se apropie de un deznodământ nefericit (Grecia se pregăteşte să tipărească monedă proprie care să circule împreună cu euro!). Alături de Cipru, Grecia va deveni o mare problemă pentru UE în ceea ce priveşte relaţia cu Federaţia Rusă.  

China şi noua Carte Albă

Şi pentru ca poza să fie completă asupra acestor exerciţii navale vom menţiona pe scurt ce aduce nou în domeniul militar Cartea Albă lansată la Beijing (al noulea document din 1998). Cu toate că pune accentul pe angajamentul Chinei în vederea dezvoltării paşnice, documentul subliniază totodată domeniile critice de securitate, printre ele numărându-se oceanele, spaţiul, spaţiul cibernetic şi forţele nucleare şi avertizează că forţele navale îşi vor modifica gradual perspectiva. Forţele navale vor trece de la o strategie unică de apărare a apelor teritoriale la una care să asigure şi protecţia în apele deschise. Avem nevoie de o Marină puternică pentru a apăra interesele maritime ale Chinei, a declarat colonelul Yang Yujun, purtător de cuvânt al Ministerului Apărării, într-o conferinţă de presă desfăşurată la sediul guvernului.

Concluzie

Mesajul este aşadar clar: ruşii şi chinezii îşi acordă sprijin reciproc prin vectorul maritim în actuala confruntare a forţelor strategice globale. Rusia devine poarta de intrare pentru prezenţa navala chineză în spaţiul mediteranean şi cel Pontic. Vrem, nu vrem, flota naţională va trebui modernizată: corvete, subamarine, modernizarea fregatelor. S-au adunat cam multe lipsuri în 25 de ani, din 1990, perioadă în care industria de apărare aproape a dispărut. Este timpul ca Protocolul politic asupra 2% din PIB, destinat finanţării armatei, să devină lege votată de Parlamentul României. Şi poate urmăm exemplul Poloniei să avem o lege care permite cetăţeanului să doneze bani pentru înzestrarea armatei. Sun Tzu spunea în Arta războiului:

Când este pace în lume, un om de bine îşi ţine sabia alături de el. 
Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite