Este aproape de miezul nopţii. Cartierul berlinez Friedrichshain, agitat şi plin de forfotă altminteri, se apropie de ora închiderii. Mai mulţi prieteni ies dintr-un "Späti", un minimarket tipic berlinez, cărând cu ei o ladă de bere. Glumesc pe seama faptului că sunt nevoiţi să-şi facă provizii. O fac înainte de a intra în vigoare interdicţia de a mai circula pe străzi. Proprietarul minimarketului nu-şi mai poate onora în aceste zile promisiunea de a avea deschis "24 de ore din 24".

Într-o şaormărie din apropiere, o ultimă bucată de carne este introdusă într-o lipie şi oferită clientului spre a o lua, binenînţeles, cu sine pe drum. Vizavi, câţiva oameni se mai află într-un bar decorat cu o sumedenie de plante. Dar aceştia nu se grăbesc să-şi golească paharele de bere sau cocktail.

Nimeni nu se îndreaptă în grabă spre casă

Miezul nopţii a sosit. În următoarele minute clienţii se ridică agale de pe scaunele pe care le-au ocupat pe terasele în aer liber. Scaunele şi mesele sunt legate cu lanţuri în timp ce trotuarele se umplu de oameni care nu au încă de gând să se îndrepte spre casele lor.

Viaţa de noapte berlineză, atât de palpitantă şi de variată în general, este, pentru prima dată în ultimii 70 de ani, supusă unui orar restrictiv. Indiferent că unii preferă să-şi savureze berea într-o cârciumă de cartier, discutând până târziu în noapte despre Dumnezeu şi despre lume, sau alţii să petreacă în cluburi până în zori, berlinezii şi-au pus cu toţii amprenta asupra vieţii de noapte din oraşul lor, în care, de la căderea Zidului, totul este posibil.

Coronavirusul curmă viaţa de noapte din Berlin

Dar numărul noilor infectări zilnice creşte razant, punând capăt, deocamdată, distracţiilor nocturne în spaţiul public. Toate magazinele, inclusiv barurile, restaurantele, discotecile şi prăvăliile non-stop trebuie să fie închise între orele 23 şi 6, începând de weekendul trecut. Această reglementare este valabilă până cel puţin pe 31 octombrie. Proprietarii care nu o respectă riscă o amendă de până la 5000 de euro.

Salama este de 25 de ani proprietarul unui bar. "În situaţia actuală este corect să acţionăm aşa", spune el, în timp ce strânge scrumierele de pe mesele de afară, în acordurile melodiei "Love Shack", a trupei rock "The B-52s". Totuşi, el este îngrijorat de efectele pe termen lung ale orarului restrictiv. Salama crede că va pierde aproximativ 15 la sută din încasări. "Pentru moment mă descurc, dar depinde de durata noilor măsuri", spune el.

Salama nu este, încă, foarte îngrijorat de noile măsuri (Kate Brady/DW)

Salama nu este, încă, foarte îngrijorat de noile măsuri

Orarul restrictiv este "absolut necesar"

Gerd, Patrick şi Johann văd lucrurile asemănător. Cei trei, trecuţi de 50 de ani, se îndreaptă spre casele lor. Ora de închidere este "absolut necesară", consideră ei. "La vârsta noastră facem parte din grupele de risc maxim, tehnic vorbind. Dar chiar şi noi vrem să ne bucurăm de o bere la sfârşit de săptămână", spune Gerd, râzând. Concomitent, Johann le face cu mâna unor tineri de 20 de ani, care s-au dus în ultima clipă să cumpere ceva de la un Späti. "Acum însă a venit timpul să scăpăm din zona primejdioasă", adaugă el. "Ia uite, tinerii se apropie tot mai mult unii de alţii. Ceva îmi spune că nu iau prea în serios interdicţiile", mai exclamă el. Potrivit noilor reguli, în afara orelor de deschidere nu mai au voie să se întâlnească în spaţiul public decât maximum cinci persoane sau membrii a două gospodării.

În faţa unei vitrine iluminate cu becuri de neon se află un grup de oameni, între care Eilen, în vârstă de 25 de ani, şi Dominik, în vârstă de 34 de ani. "Aceasta este o greşeală cumplită", spune Eilen, referindu-se la ora de închidere. "La sfârşitul săptămânii nu vrem decât să ieşim să ne distrăm. Acum sunt luate iarăşi cluburile în vizor. Zilele trecute, când am fost într-un club, purtau acolo mască mai mulţi oameni decât poartă de obicei într-un restaurant."

Dominik şi Eilen sunt nemulţumiţi de restricţionarea vieţii de noapte (Kate Brady/DW)

Dominik şi Eilen sunt nemulţumiţi de restricţionarea vieţii de noapte

Cluburile şi barurile au devenit "ţap ispăşitor"

Dominik spune că, în opinia sa, autorităţile din Berlin au nevoie de un ţap ispăşitor. "Cluburile şi barurile trebuie să plătească preţul coronavirusului. Dar problema propriu-zisă sunt petrecerile private", afirmă el. "La petrecerile de acasă nu poartă nimeni mască şi nimeni nu păstrează distanţa recomandată." În plus, el se teme că situaţia s-ar putea agrava "dacă oamenii încep să petreacă mai mult în casele lor decât afară sau în baruri." Dominik şi Eilen îşi văd de drum, în căutarea unei petreceri la care să se alăture. Până o vor găsi, Eilen ţine strâns în braţe o sticlă de şampanie. 

Cei doi nu sunt singurii nemulţumiţi de noile reglementări. Lutz Leichsenring este purtătorul de cuvânt al asociaţiei Clubcommission din Berlin. El consideră că orarul restrictiv este dictat de interese politice. Săptămânile trecute, proprietarii şi angajaţii cluburilor, la fel şi organizatorii de evenimente, "au avut un comportament responsabil, aproape fără excepţie", subliniază Leichsenring.

Testări rapide, ca alternativă

Ca alternativă la orarul restrictiv, Clubcommission a propus testările rapide, care ar putea fi efectuate la intrarea în cluburi. Testările ar fi benevole, ar fi plătite de clienţi şi efectuate în prezenţa "personalului medical  calificat". Însă, potrivit experţilor, rezultatele acestor testări rapide nu sunt la fel de sigure ca şi testele de laborator.

Deutschland | Coronavirus | Sperrstunde in Berlin (Kate Brady/DW)

La orele 23, restaurantele şi barurile din Berlin trebuie să închidă

În răstimp, unii proprietari de restaurante din Berlin au iniţiat demersuri în justiţie împotriva orarului restrictiv. Dar sentinţa va fi pronunţată de Tribunalul de Contencios Administrativ din Berlin săptămâna viitoare, cel devreme.

La Friedrichshein este între timp aproape unu noaptea. O maşină de poliţie circulă la pas pe o stradă lăturalnică. Poliţistul de lângă şofer observă cu atenţie ce se întâmplă în jur prin portiera cu geamul coborât. Doar bistroul libanez din colţ mai are luminile aprinse. Dat fiind că gardienii publici sunt în afara orelor de program, poliţiştii sunt chemaţi să impună respectarea noilor restricţii. Dar în noaptea asta ei nu intervin, îşi continuă drumul.

Fără "păsări de noapte" nu există încasări

Douad, un angajat al bistroului, vede maşina de poliţie trecând, se apleacă pe fereastră şi aruncă o privire în stradă. "Nu înţeleg de ce închid restaurantele", spune el. "Situaţia este serioasă. Dar uitaţi-vă la tramvaiele sau metrourile care circulă în centru. Oamenii stau acolo înghesuiţi ca sardelele. Momentan eu evit transportul în comun. Este îngrozitor. Cu toate acestea, se închid restaurantele..."

Şaormărie pustie la miezul nopţii (Kate Brady/DW)

Şaormărie pustie la miezul nopţii

Într-o situaţie normală, el s-ar pregăti la această oră pentru sosirea unui "stol de păsări de noapte", care au nevoie la ceas târziu de o gustare. Dar "acum nu mai e nimeni în drum spre casă, fiindcă totul e deja închis. Însă noi trebuie să muncim, trebuie să ne plătim facturile, trebuie să ne întreţinem familiile", spune Douad, îngrijorat de perspectiva viitorului.

Kate Brady - Deutsche Welle