Belarus. Regimul Lukaşenko, acuzat că aplică tortura: „Au arestat şi bătut copii de 15, 14, 13 ani”. Uniunea Europeană ia în calcul adoptarea de noi sancţiuni

Protestatară bătută în timpul unei manifestaţii anti-putere din Belarus FOTO EPA-EFE

Acuzate de aplicarea torturii, autorităţile din Belarus au anunţat vineri eliberarea a peste 2.000 de persoane dintre cele aproape 7.000 arestate în marja protestelor din ultimele zile.

Într-un anunţ făcut public vineri, Ministerul de Interne al Belarusului se declară preocupat de suprapopularea închisorilor după alegerile prezidenţiale din 9 august.

Vineri dimineaţă, sute de persoane, prieteni şi membri de familie ai deţinuţilor, s-au adunat în faţa unei închisori de la Minsk, capitala Belarusului, având asupra lor sacoşe cu mâncare, apă şi pături.

Unii dintre manifestanţii eliberaţi prezentau semne de violenţă. Ei au descris condiţiile de detenţie ca fiind foarte dure, în celule supraaglomerate.

„Au arestat şi au bătut pe toată lumea, fete, băieţi, copii de 15, 14, 13 ani. Era cu noi şi un bunic de 70 de ani”, a declarat pentru Reuters unul dintre manifestanţi eliberaţi vineri.

„Bat oamenii cu ferocitate şi arestează pe oricine. Am fost forţaţi să stăm în curte toată noaptea. Auzeam femei bătute. Nu înţeleg o asemenea cruzime”, a mărturisit pentru BBC News un alt manifestant eliberat.

Amnesty International vorbeşte despre „tortură la scară largă”.

Cel puţin doi morţi

Cel puţin două persoane au murit în cursul manifestaţiilor care s-au succedat de duminică după realegerea lui Aleksandr Lukaşenko cu aproape 80% din voturi, potrivit rezultatelor oficiale. Aflat de 26 de ani la putere, Lukaşenko este acuzat că îşi sprijină regimul pe fraudă şi teroare.

Situaţia a devenit atât de gravă, încât însuşi şeful Bisericii Ortodoxe Belaruse, mitropolitul Pavel, a făcut apel la încetarea violenţelor.

Dacă viceministrul de Interne Aleksandr Barsukov a dezminţit joi seară aplicarea de rele tratamente deţinuţilor, şeful său Iuri Karaiev a prezentat scuze pentru comiterea unor astfel de acte din partea forţelor de ordine.

Apel la renumărarea voturilor şi noi proteste

Învinsă în alegeri şi refugiată în Lituania, Sviatlana Ţihanouskaia i-a îndemnat vineri pe concetăţenii să semneze o petiţie online privind renumărarea voturilor şi deschiderea unei anchete oficiale asupra scrutinului.

Ea face apel de asemenea la încetarea violenţelor şi la organizarea de manifestaţii paşnice în acest weekend.

Noi sancţiuni UE?

Pe de altă parte, miniştrii de Externe din Uniunea Europeană s-au reunit vineri pentru a discuta despre situaţia din Belarus. Nouă ţări membre UE - Austria, Cehia, Danemarca, Estonia, Germania, Letonia, Lituania, Polonia şi Suedia - s-au pronunţat pentru adoptarea unor „măsuri restrictive” contra celor responsabili de represiunea dusă în aceste zile în fosta republică sovietică.

„Noi credem că UE trebuie să îşi asume cât mai repede posibil rolul de mediator”, pledează, într-o declaraţie comună, Cehia, Danemarca, Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia.

Potrivit unor surse diplomatice, singurul stat UE speptic în privinţa luării unor astfel de măsuri este Ungaria.

Primele sancţiuni UE contra Belarusului datează din 2004. Ele au fost înăsprite în 2011, pe fondul încălcării drepturilor omului şi a normelor democratice. O parte importantă a acestor sancţiuni a fost ridicată în 2016, după eliberarea unor deţinuţi politici.

De cealaltă parte, Moscova îşi afişează sprijinul pentru Aleksandr Lukaşenko, deşi înainte de alegeri a tatonat terenul pentru îndepărtarea lui de la putere.

Într-un comunicat publicat vineri, Ministerul rus de Externe se poziţionează în „aliat de nădejde şi prieten” al puterii de la Minsk.