Belarus. Poliţia poate împuşca manifestanţii fără urmări legale

Din august anul trecut, preşedintele Aleksandr Lukaşenka s-a confruntat cu un val fără precedent de proteste, provocat de alegerile prezidenţiale pe care le-a câştigat şi despre care opoziţia susţine că au fost falsificate.

Dictatorul din Belarus, Aleksandr Lukaşenko, a promulgat legea care permite poliţiei şi forţelor de securitate să folosească armele împotriva participanţilor la demonstraţii.

Legea adoptată în 17 mai protejează forţele de ordine de responsabilitate legală dacă atacă fizic, folosesc armament şi echipamente de luptă împotriva protestatarilor. Singura condiţie e ca represiunea să fie declarată drept „legală” de aceleaşi autorităţi controlate de Lukaşenko.

Noua lege face parte dintr-un pachet mai amplu, menit să restricţioneze sever drepturile civile şi comunicarea. Legislativul a adoptat acest pachet luna trecută, în contextul reprimării constante a protestelor începute în august 2020, după ce Lukaşenko s-a autodeclarat câştigător al alegerilor prezidenţiale. Scrutinul e considerat fraudat de opoziţie, de societatea civilă, de majoritatea populaţiei şi de Occident.

Zeci de mii de persoane au participat la manifestaţii în care au cerut preşedintelui, aflat în funcţie din 1994, reorganizarea alegerilor. Forţele de ordine au arestat mii de persoane şi au forţat numeroşi lideri ai opoziţiei să părăsească ţara.

Violenţa autorităţilor în înăbuşirea protestelor a dus la moartea mai multor oameni, iar organizaţiile de apărare a drepturilor omului spun că există dovezi de folosire a torturii împotriva celor arestaţi.

Potrivit noii legislaţii, poliţia poate interzice filmarea intervenţiilor împotriva participanţilor la manifestaţiile neautorizate, îi poate percheziţiona pe aceştia şi vehiculele lor şi poate obţine date personale fără mandat.

De asemenea, forţele de ordine, judecătorii, membrii instituţiilor electorale şi jurnaliştii favorabili puterii pot beneficia de protecţia statului, inclusiv de noi locuri de muncă şi de intervenţii chirurgicale de schimbare a înfăţişării, dacă le sunt ameninţate viaţa, sănătatea sau proprietăţile.

Deşi protestele au scăzut în amploare în ultimele luni, regimul Lukaşenko a amplificat represiunea asupra activiştilor civici şi jurnaliştilor independenţi. Numeroase publicaţii au fost supuse la presiuni, iar jurnaliştii sunt intimidaţi şi hărţuiţi dacă relatează despre desfăşurarea protestelor sau brutalitatea poliţiei.

În 18 mai, poliţia a percheziţionat birourile centrale şi regionale al publicaţiilor online Tut.by and Hoster.by, care au urmărit îndeaproape represiunea protestelor. Au avut lor percheziţii şi în locuinţele unor jurnalişti de la cele două publicaţii.

Bătăi, detenţie, represiune, exil - zeci de mii de oameni din Belarus au fost afectaţi de agresiunea regimului Alexandr Lukaşenko, după ce acesta s-a autodeclarat câştigător al alegerilor prezidenţiale din august 2020 şi sute de mii de oameni au ieşit în stradă, acuzându-l de fraudarea alegerilor.

Principalul său opozant, Svetlana Ţihanovskaia, a declarat că a fost forţată să părăsească Belarusul şi să treacă graniţa în Lituania la o zi după alegerile din 9 august, după ameninţările împotriva ei şi a familiei sale. 

Ţihanovskaia nu este, însă, singura figură a opoziţiei din Belarus care s-a confruntat cu ameninţări, închisoare sau alte presiuni din partea lui Lukaşenko şi a sistemului său opresiv.

Unul dintre apropiaţii săi, Maria Kolesnikova, ar putea primi 12 ani de închisoare, potrivit unor acuzaţii oficiale date publicităţii pe 13 mai, calificate ca „revoltătoare” de Departamentul de Stat al SUA.

Kolesnikova nu este singura figură a opoziţiei din Belarus prigonită de regimul lui Lukaşenko pentru că a fost în fruntea mişcării pro-democraţie care a luat fiinţă anul trecut în Belarus.

Autorităţile blocheză Tut.by, cel mai important portal independent de ştiri 

Poliţia financiară din Belarus a lansat o anchetă împotriva celui mai mare portal media online independent din ţară, Tut.by, decizie calificată de Statele Unite şi de organizaţii pentru apărarea drepturilor omului şi ale libertăţii presei drept un atac al autorităţilor din Belarus împotriva presei independente şi a mişcărilor pro-democraţie.

Poliţia financiară a acuzat grupul Tut.by Media că s-ar fi sustras „de la plata impozitelor”. Anunţul a venit la scurt timp după ce forţele de ordine au percheziţionat birourile Tut.by şi ale unor filiale precum şi casele mai multor editori, inclusiv editorul şef al portalului, Maryna Zolatava. Site-ul Tut.by a fost inaccesibil după percheziţiile poliţiei din dimineaţa de 18 mai.

Unul dintre cofondatorii Tut.by, Kiryl Valoshin, a declarat pentru RFE / RL că domeniului portalului a fost blocat.

Potrivit lui Tut.by, cel puţin 12 dintre angajaţii site-ului au fost reţinuţi, inclusiv jurnalişti, redactori şi contabili. Ambasada Statelor Unite la Minsk a condamnat imediat blocarea sit-ului. La rândul său, Asociaţia Jurnaliştilor din Belarus a vorbit despre un atac deliberat al autorităţilor împotriva „celui mai mare şi mai popular site de ştiri din ţară” şi o mişcare deliberată a autorităţilor de a limita accesul la informaţii necenzurate. Delegaţia UE la Minsk a criticat de asemenea atacul autorităţilor, avertizând că „independenţa presei trebuie respectată”.

Din august anul trecut, preşedintele Aleksandr Lukaşenka s-a confruntat cu un val fără precedent de proteste, provocat de alegerile prezidenţiale pe care le-a câştigat şi despre care opoziţia susţine că au fost falsificate. Reacţia dură a forţelor de ordine şi reprimarea protestelor anti-prezidenţiale au dus la izolarea aproape totală a Belarus pe scena internaţională, Rusia rămânând unul din puţinii aliaţi ai regimului Lukaşenko.