Balcanii, scena unui război informaţional între Rusia şi Occident

Balcanii, scena unui război informaţional între Rusia şi Occident

Secretarul american al Apărării, Jim Mattis, s-a întâlnit la Skopje cu premierul macedonean, Zoran Zaev, înainte de crucialul referendum din Macedonia Foto: EPA/EFE

Grupuri sprijinite de Rusia încearcă din răsputeri să-i determine pe macedoneni să nu dea undă verde schimbării denumirii ţării lor, un demers care ar debloca aderarea Macedoniei la NATO.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cu mai puţin de două săptămâni înainte de cel mai important vot din istoria macedonenilor - cel din cadrul referendumului privind redenumirea ţării - zeci de postări pe Facebook îi îndeamnă pe cei chemaţi la urne să dea foc buletinelor de votare. Sute de website-uri abia create îndeamnă la boicot. Iar un articol, distribuit pe scară largă online, avertizează că, în funcţie de rezultatul votului, Google ar putea elimina limba macedoneană din lista celor recunoscute.
 
Într-o epocă a dezinformării, oficialii macedoneni şi cei occidentali spun că agitaţia creată pe social media este rezultatul unei strategii gândite de grupurile sprijinite de Rusia, cu scopul de a crea şi alimenta temeri astfel încât participarea la referendumul care ar putea plasa acest stat balcanic pe calea aderării la NATO să fie cât mai scăzută. 
 
Dacă la vot se prezintă mai puţin de jumătate din alegători, chestiunea schimbării numelui ţării din Republica Macedonia în Macedonia de Nord este trimisă înapoi Parlamentului de la Skopje, fiind subminat astfel mandatul popular pentru o soluţie îndelung aşteptată. 
 
Occidentul încearcă să combată aceste acţiuni puse pe seama Moscovei, însă procesul nu este uniform. Un efort al Congresului Statelor Unite de a face faţă dezinformării ruse a fost zădărnicit de diviziunile de la Washington, scrie „The New York Times“. 
 
În încercarea de a umple acest gol, secretarul american al Apărării, Jim Mattis, a mers luni în capitala Macedoniei pentru a arăta că sprijinul american există. 
 
Şi nu este singurul lider occidental care a fost Macedonia. Au fost în vizită şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, cancelarul federal german, Angela Merkel, şi şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini. Toţi au avut acelaşi mesaj simplu: acum sau niciodată!
 
O democraţie ameninţată
 
„Nu există cale de întors“, a declarat şi premierul macedonean Zoran Zaev. „Fiecare tentativă de a împiedica aceste proceduri retrimite Republica Macedonia într-o stare de completă nesiguranţă privind viitorul său, spre o societate în care ar putea reapărea valorile autoritare şi instabilitatea.“ 
 
Macedonia, o democraţie tânără şi fragilă, a devenit în ultima perioadă un teatru al îndelungatei lupte geopolitice dintre Rusia şi Occident. 
 
În cadrul referendumului programat pentru 30 septembrie, macedonenii sunt chemaţi să voteze dacă vor pune sau nu capăt disputei de trei decenii cu Grecia privind numele ţării lor, în urma unui acord dintre Skopje şi Atena. Dacă denumirea va fi aprobată, Republica Elenă ar urma să renunţe la obiecţiile sale privind parcursul occidental al vecinei ei.
 
Luni, în drumul său spre Skopje, Jim Mattis le-a spus reporterilor că Rusia finanţează „campanii de influenţă“ pentru a submina referendumul, scrie cotidianul american citat. 
 
Însă atunci când a apărut alături de premierul macedonean, secretarul american al Apărării nu a numit ţara condusă de Vladimir Putin, ci a vorbit despre necesitatea de a combate acţiunile cibernetice premeditate şi rău-intenţionate care „ne ameninţă democraţiile“. 
 
Chiar dacă oficialii ruşi au negat de-a lungul timpului că ar încerca să influenţeze procesele electorale din Europa, diplomaţii Moscovei nu au făcut niciodată un secret din faptul că se opun extinderii Alianţei Nord-Atlantice, demers care, spun ei, ar destabiliza Balcanii. 
 
În aşteptarea banilor
 
Statele Unite sunt conştiente de ameninţarea reprezentată de Rusia în regiunea balcanică. În ianuarie 2017, Congresul a alocat fonduri substanţiale pentru combaterea campaniilor ruse de dezinformare, opt milioane de dolari fiind prevăzute numai pentru Macedonia. 
 
Doar că banii nu au sosit la destinaţie mai mult de un an şi încă nu au fost distribuiţi efectiv, potrivit unui oficial occidental care a acceptat să vorbească despre acest subiect sub protecţia anonimatului. Tot el a afirmat că alte două milioane de dolari, ce ar urma să fie folosite pentru promovarea statului de drept în Macedonia, o ţară care încă se luptă cu corupţia, nu au ajuns până în august la destinaţie.
 
Oficialii americani spun că alte milioane de dolari merg spre această ţară pentru asistenţă de securitate.
 
În acest timp, oficialii Alianţei Nord-Atlantice au sărit în ajutorul Macedoniei cu informaţii. „Vedem că Rusia încearcă să se amestece, să distribuie dezinformări“, a declarat Stoltenberg într-un interviu. 
 
„Dar Rusia nu câştigă“, a insistat el, adăugând că sondajele de opinie arată în continuare că majoritatea aprobă schimbarea denumirii ţării, în ciuda campaniilor susţinute de Moscova. Provocarea constă în faptul că Rusia „operează pe multe niveluri diferite cu o multe instrumente diferite“. 
 
„Rusia încearcă să-i convingă pe macedoneni că Occidentul îi va abandona, că Rusia este singura influenţă stabilă în regiune. Ceea ce pur şi simplu nu este adevărat“, a declarat Eric Pahon, purtător de cuvânt al Pentagonului.
 
Cum operează ruşii
 
Diplomaţii occidentali spun că în fiecare zi apar pe Facebook 40 de noi site-uri care încurajează oamenii să boicoteze referendumul. Potrivit oficialilor, aceste website-uri sunt create în străinătate şi corespund unui model de interferenţă rusă în alte alegeri.
 
Cum în Macedonia încă persistă diviziunile etnice, unele dintre site-urile în cauză alimentează în mod deliberat tensiunile cu minoritatea etnică albaneză, evocând episoade din conflictul armat din 2001. 

„Îi veţi lăsa pe albanezi să vă schimbe numele?“ este una dintre cele mai întâlnite teme. 
 
Oficiali din serviciile americane afirmă că Rusia a cooptat şi suporteri ai echipelor locale de fotbal, precum şi bande de motociclişti care se opun schimbării denumirii.
 
„Ruşii pompează bani în opoziţia faţă de acordul privind numele şi sprijină politicienii naţionalişti care sunt împotriva înţelegerii“ (cu Grecia, n. red.), a declarat Michael Carpenter, fost oficial în administraţia Obama.
 
Macedonia a fost la un pas de aderarea la NATO în 2008, însă Grecia a blocat procesul. Acum, dacă votanţii macedoneni vor da undă verde schimbării numelui, Constituţia Macedoniei va fi amendată pentru a reflecta acest lucru, iar acordul încheiat de Skopje şi Atena va fi supus aprobării Parlamentului elen.
 
Aşa că Rusia acţionează şi în Grecia. De altfel, Atena a acuzat deja Moscova de interferenţă şi a expulzat doi diplomaţi ruşi. 
 
„Cheltuiesc bani în Grecia, încercând să crească rezistenţa la chestiunea legată de numele Macedoniei“, a afirmat Ben Hodges, fost comandant al forţelor armate americane în Europa, care lucrează acum la Centrul pentru analiza politicilor europene. „Oriunde există o fisură, vor încerca să o exploateze“, a adăugat el.
 
Dar americanii nu abandonează lupta. Vizita lui Mattis este menită să arate determinarea Washingtonului, chiar dacă în rândul republicanilor există voci care se opun extinderii NATO, printre care senatorii Rand Paul şi Mike Lee.
 
Multe sprâncene s-au ridicat, inclusiv la Skopje, şi după ce preşedintele SUA, Donald Trump, a decris în această vară Muntenegrul drept „o ţară mică“, având „oameni foarte agresivi“. „Ei pot deveni agresivi şi, felicitări, sunteţi în cel de-Al Treilea Război Mondial“, a spus liderul Casei Albe, stârnind îndoieli că SUA i-ar sări micuţului stat balcanic în apărare.
 
Totuşi, Guvernul de la Skopje speră că disputa cu Grecia va fi tranşată la referendum o dată pentru totdeauna. 
 
„Aceasta este marea noastră şansă. Cetăţenii ştiu că momentul trebuie fructificat. Aşa îşi vor modela viitorul şi vor modela viitorul ţării noastre“, a declarat Zoran Zaev.
 
Moscova nu renunţă la Balcani
 
În ultima perioadă, pe seama Rusiei au fost puse tot mai multe acţiuni de destabilizare a zonei Balcanilor. 

Orchestrarea unei lovituri de stat în 2016 în Muntenegru, într-un efort de a răsturna un guvern prooccidental şi de a deturna această ţară de la calea ei spre Alianţa Nord Atlantică, este doar un exemplu acest sens. Iar acuzaţiile la adresa Moscovei au venit chiar din partea SUA şi NATO.
 
„Unul dintre principalele obiective de politică externă şi de securitate ale Rusiei este să se opună Alianţei Nord-Atlantice la orice pas“, a declarat James H. Mackey, care conduce biroul parteneriatului euro-atlantic şi global din cadrul NATO.

„Atât timp cât ei (ruşii, n. red.) cred că pot crea necazuri, vor încerca să creeze necazuri“, a adăugat Mackey.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările