Balcanii fac front comun împotriva refugiaţilor. Grecia nu vrea să devină „depozit de suflete“

Austria şi alte nouă ţări din Balcani şi din Europa Centrală au decis să nu mai ţină cont nici de recomandările şi nici de unele norme europene şi să adopte un plan comun de oprire a valului de imigranţi.Grecia critică decizia, premierul Alexis Tipras a declarat că „ţara sa nu va deveni „un depozit permanent de suflete“ şi va bloca toate deciziile UE dacă statele membre nu vor suporta povara crizei migraţiei.

Uniunea Europeană a intrat într-o criză din cauza neînţelegerilor privind stoparea  imigraţiei masive. Un simbol al acestei divizări este şi reuniunea organizată, miercuri,  la iniţiativa Austriei cu mai multe ţări din Europa Centrală şi din Balcani în ideea formării unui front comun împotriva exodului care nu încetează dinspre Orientul Apropiat. 

În avangarda contestaţiei, Ungaria a decis să organizeze şi un referendum pe marginea planului european de repartizare a refugiaţilor în diferite ţări ale UE, în funcţie de anumite criterii legate de suprafaţă, demografie şi potenţial economic. 

Austria şi alte opt ţări din Balcani şi din Europa Centrală au decis să nu mai ţină cont nici de recomandările şi nici de unele norme europene şi să adopte un plan comun de oprire a valului de imigranţi. Cei drept, au precizat, în declaraţiile lor, că migranţii care au dreptul să ceară protecţie internaţională vor fi acceptaţi, dar vor fi respnşi cei care fie că nu au documente, sau îşi declară false identităţi. Solidaritatea europeană  este pusă la o grea încercare, Grecia simţindu-se  ţara cea mai abandonată, şi a protestat fiindcă nu i s-a adresat nici o invitaţie pentru consultările de la Viena.

Acord UE privind paza frontierelor externe ale Schengen

Joi, miniştrii de Interne ai UE s-au reunit la Bruxelles pentru discuţii pe tema la refugiaţi, pe fondul avertismentelor că criza poate pune în pericol supravieţuirea blocului comunitar.  Aceştia vor examina planul întocmit de către Austria şi opt ţări din Balcani cu privire la o restricţionare a numărului de migranţi care intră pe teritoriile lor.

Singurul punct asupra căruia au căzut de acord a fost verificarea sistematicᾰ a tuturor celor care intrᾰ sau pᾰrᾰsesc spaṭiul Schengen, potrivit corespondentului RFI la Bruxelles. Aceasta este o poziṭie comunᾰ a statelor UE în negocierile cu Parlamentul European, care abia acum se deschid. 

Propunerea iniṭialᾰ de verificare sistematică aparṭine Comisiei Europene ṣi ea a fost făcută în decembrie 2015.

 Tot atunci Comisia a propus creerea unei paze de coastᾰ si frontalieră europeană, un corp european care sᾰ poatᾰ interveni dacă un stat frontalier membru Schengen nu este în mᾰsurᾰ să-ṣi păzească frontierele. Aluzia, fără echivoc, este făcută la Grecia.

Pentru moment doar ideea  verificᾰrii face obiectul unui acord.

In prezent sunt verificaṭi în baza de date Schengen doar cetăṭenii care nu fac parte din spaṭiul liberei circulaṭii. Dacᾰ negocierile cu Parlamentul European (codecizional cu statele membre în acest dosar) dau roade, atunci ṣi cetăṭenii spaṭiului Schengen vor fi în mod sistematic verificaṭi.

„Jungla“ de la Calais, evacuată

Un oficial olandez din cadrul preşedinţiei UE a declarat pentru AFP că scopul reuniunii a fost „să se evite unele surprize.  Este necesar să evităm ca o ţară să fie surprinsă de măsurile luate de alta“.

Dar Belgia a fost luată prin surprindere după ce autorităţele franceye au decis desfiinţarea taberei pentru refugiaţi de la Calais. Aceasta va fi demolată în următoarele zile, iar aproximativ o mie de migranţi au primit ordin de evacuare. De teamă că mulţi azilanţi din Calais ar putea ajunge în Belgia, autorităţile de la Bruxelles au hotărât să introducă temporar controale la frontiera cu Franţa.  Autoriţile belgiene au reţinut 80 de migranţi la frontiera cu Franţa, după ce au impus controale luni seara. Mulţi dintre ei ar proveni de la Calais, potrivit unor oficiali.

NATO a stabilit detaliile operaţiunii sale de combatere a traficului de migranţi în Marea Egee

Pe de altă parte, nave din cadrul misiunii NATO de luptă împotriva traficului de persoane în Marea Egee urmează să coopereze cu paza de Coastă din Turcia şi Grecia, potrivit unui nou acord, la care s-a ajuns după depăşirea unor tensiuni între cele două ţări vecine.

 După negocieri lungi la Bruxelles, reprezentanţii statelor membre NATO au stabilit modul în care navele trimise în Marea Egee vor furniza informaţii Pazei de Coastă şi autorităţilor din Grecia şi Turcia, precum şi misiunii europene Frontex.

„ În cazul recuperării migranţilor din Marea Egee, aceştia vor fi întorşi în Turcia”, chiar dacă au fost salvaţi din apele teritoriale elene, a explicat Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO.

În prezent patru nave sub comandament german, cu personal militar din Canada, Grecia şi Turcia, sunt prezente în apele Mării Egee. Noul acord NATO stipulează clar că Grecia şi Turcia nu îşi vor încălca reciproc spaţiul aerian şi maritim, dar navele tuturor celorlalte ţări membre ale Alianţei pot patrula în apele lor teritoriale.

Relaţiile dintre Turcia şi Grecia sunt în general destul de tensionate, iar ministrul elen al apărării a acuzat săptămâna trecută Ankara că încearcă să submineze acordul NATO.

Un oficial militar de la Bruxelles a declarat pentru Reuters că scopul acordului NATO este ca misiunea din Marea Egee să devină complet operaţională înainte de sumitul UE-Turcia de la începutul lunii martie. 

UE a semnat, la începutul acestui an, un acord cu Turcia, pentru a micşora considerabil numărul de migranţi care ajung în Europa prin consolidarea Pazei de Coastă turceşti. Ankara va primi în schimb trei miliarde de euro pentru a îmbunătăţi condiţiile de viaţă pentru cele două milioane de refugiaţi sirieni care trăiesc în această ţară.

Armata bulgară va patrula la graniţa cuTurcia

 Parlamentarii bulgari au votat joi în unanimitate în favoarea permiterii armatei să patruleze la graniţele ţării şi să ţină fluxul de migranţi sub control, relatează DPA.

 Toţi cei 137 de parlamentari care au luat parte la vot au fost în favoarea măsurii ce îi permite Guvernului să desfăşoare soldaţi la graniţa cu Turcia. Militarii vor avea atribuţii de poliţişti, potrivit DPA.

Anterior, armata putea să ofere numai susţinere logistică şi asistenţă ofiţerilor Ministerului de Interne.

Bulgaria, ţară aflată la est de principala rută a refugiaţilor care încearcă să ajungă din Turcia în vestul Europei, a înregistrat anul trecut 27.000 de migranţi, cu mult mai puţini decât vecinii săi.

Miercuri, Sofia a alocat 35 de milioane de leva (20 de milioane de dolari) pentru extinderea gardului de la graniţa cu Turcia. Gardul va avea 130 de kilometri, din care 60 de kilometri au fost delimitaţi deja cu sârmă ghimpată.

Rute alternative pentru migranţi 

Premierul ceh Boguslav Sobotka a atras atenţia că refugiaţii şi migranţii care se îndreaptă spre Europa ar putea fi nevoiţi să caute alternative la traseul care străbate Peninsula Balcanică, iar ocolul îi va purta prin Rusia şi Ucraina. 

„Refugiaţii încearcă deja să ajungă din Turcia în UE prin Rusia şi Ucraina”, afirmă premierul ceh. În opinia sa, valul migraţionist se va muta spre nord, pe teritoriul Ucrainei şi Rusiei, de unde vor încerca să penetreze graniţa către statele baltice. În plus, în perioada caldă, migranţii ajunşi în Rusia ar avea o şansă în plus de a se aventura şi prin pustiul nordic către Finlanda şi Norvegia, călătorie pe care anul trecut au făcut-o cu succes peste 4.500 dintre ei.

Grecia nu vrea să devină „depozit de suflete“

Planurile Austriei şi ale statelor balcanice sunt criticate de Grecia, care a ameninţat să blocheze toate deciziile, la viitorul summit UE pe tema migraţiei, dacă statele membre nu vor accepta cotele de migranţi. Premierul elen Alexis Tsipras a spus că ţara sa se transformă „într-un depozit permanent de suflete” şi nu trebuie să fie lăsată să se descurce singură cu criza.  

Guvernul grec şi-a rechemat ambasadorul la Viena pentru consultări, după ce Austria şi 10 ţări balcanice au adoptat miercuri o serie de măsuri pentru a reduce drastic fluxul migratoriu.

“Probleme UE nu pot fi depăşite cu gânduri, atitudini şi iniţiative extrainstituţionale din secolul al XIX-lea”, a avertizat Guvernul elenîntr-un comunicat.

Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) a criticat, la rândul său, măsurile. „Răspunsul nu este închiderea. Este cooperarea“, a declarat Filippo Grandi, Înaltul Comisar ONU pentru Refugiaţi. „Toată lumea trebuie să accepte o parte din această povară“, a îndemnat el.

În mai puţin de două luni, numărul celor care au reuşit să traverseze Marea Egee din Turcia în Grecia a fost de 102.547, după cum arată un raport al Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie. Printre ei, autorităţile din Grecia au identificat sirieni, afgani, irakieni, iranieni şi pakistanezi, ca şi prezenţe mai exotice din Maroc, Bangladesh şi Somalia.

Ritmul intrărilor clandestine în Grecia este de trei ori mai rapid decât cel de anul trecut, când cifra de 100.000 de migranţi intraţi în interiorul UE a fost depăşită abia după 6 luni. Printre ei, autorităţile din Grecia au identificat sirieni, afgani, irakieni, iranieni şi pakistanezi, ca şi prezenţe mai exotice din Maroc, Bangladesh şi Somalia.

Germania implementează noi măsuri cu privire la migranţi

Parlamentul german dezbate noi măsuri menite să accelereze gestionarea valului de migranţi şi reducerea numărului acestora, dar şi un pachet legislativ care să faciliteze expulzarea migranţilor care comit infracţiuni, relatează AP.

Cabinetul cancelarului Angela Merkel a adoptat deja întregul pachet de măsuri, care urmează să fie adoptat de Legislativ fără probleme joi.

Autorităţile vor să folosească centre speciale în vederea trierii rapide a migranţilor care au puţine şanse să primească azil.

Ele vor să amendeze legislaţia astfel încât inclusiv o pedeapsă cu suspendare să conducă la deportare în cazul în care persoana respectivă este condamnată pentru infracţiuni precum agresiuni fizice, agresiuni sexuale, furt cu violenţă şi furt repetat din magazine.

Aceste modificări au fost propuse în urma unui val de furturi şi agresiuni asupra unor femei la Koln, de Revelion, de comiterea cărora sunt suspectaţi în special străini.