Balcanii, cap de pod chinezesc în Europa

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Muncitori din Smederevo, în timp ce îl întâmpinau, în 2016, pe preşedintele Chinei, XI Jinping, venit în vizită la combinatul siderurgic Smederevo, preluat de un investitor chinez Foto: EPA/Arhivă
Muncitori din Smederevo, în timp ce îl întâmpinau, în 2016, pe preşedintele Chinei, XI Jinping, venit în vizită la combinatul siderurgic Smederevo, preluat de un investitor chinez Foto: EPA/Arhivă

Companiile chineze încearcă să profite de faptul că ţările din Balcani, care nu sunt încă membre UE, au nevoie disperată de investiţii şi finanţare şi caută să-şi extindă influenţa în zonă.

Ţările din Balcani, care mai au un drum destul de lung de parcurs până să devină membre ale blocului comunitar, se străduiesc din răsputeri să-şi rezolve problemele economice şi să-şi dezvolte infrastructura. O misiune deloc uşoară, având în vedere condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru ca instituţii financiare internaţionale de marcă să acorde fonduri pentru anumite proiecte. 

Însă companiile chineze sunt mai puţin pretenţioase, aşa că încep să-şi facă tot mai mult loc în Balcani. Spre deosebire de Banca Mondială, de pildă, China este adesea dispusă să finanţeze proiecte cu profit economic îndoielnic.

În spate există însă un interes, scrie Politico.eu într-un amplu material pe această temă. Beijingul caută să-şi sporească încă de acum influenţa în ţări care vor deveni la un moment dat membre ale Uniunii Europene.

În timp ce în Europa multe lucruri se mişcă încet din cauza birocraţiei de la Bruxelles, China acţionează. În Serbia, de pildă, una dintre cele mai sărace ţări din Europa.

În ultimii ani, China a împrumutat Serbiei bani pentru aproape orice, începând cu un pod peste Dunăre la Belgrad în valoare de 170 de milioane de euro şi terminând cu o termocentrală de 700 de milioane de euro. O companie chineză a cumpărat singurul combinant siderurgic din Serbia şi a promis să revitalizeze operaţiunile fără a reduce numărul locurilor de muncă.

Bani pentru infrastructură

Însă piesa de rezistenţă a angajamentului Beijingului în Serbia constă într-o legătură feroviară de mare viteză între Belgrad şi Budapesta, un proiect în valoare de 3 miliarde de euro. Există şi un proiect pentru o linie de transport de marfă, un element-cheie în strategia Chinei de a conecta portul grec Pireus cu Europa Centrală. 

În contextul în care fondurile structurale nu pot fi accesate de ţările care nu sunt membre UE, China rămâne singura alternativă pentru ţări ca Serbia. „Nu e uşor să obţii credit de la statele occidentale“, a afirmat ministrul Transporturilor din Serbia, Zorana Z. Mihajlović. „Când vorbim despre asta cu ţările europene, ne întreabă «de ce China?». Pentru că ei au bani, ca să fim sinceri“, a adăugat Mihajlović.

În plus, atunci când se apreciază că impactul unui proiect va fi modest, liderii europeni sunt greu de convins. Bunăoară, nu ar fi acceptat construirea unei autostrăzi între Belgrad şi oraşul de coastă Bar din Muntenegru, estimată la 600 de milioane de euro. Însă China a fost de acord. 

Şi nu oferă doar împrumuturi, care, de obicei, se întind pe 20-30 de ani, ci şi expertiză inginerească, asigurându-se astfel că şi firmele chineze îşi extind activitatea. De pildă, pentru proiectul de cale ferată din Serbia s-au desemnat în mod egal contractori din cele două ţări.

Interese politice

Ce-i drept, China este un vechi aliat al Serbiei. A fost printre puţinele ţări care a sprijinit poziţia Serbiei în chestiunea Kosovo, refuzând să recunoască regiunea, iar Beijingul a fost alături de Belgrad în timpul bombardamentelor NATO asupra Serbiei din 1999.

Acum, zona Balcanilor reprezintă un element important în planul Beijingului de a trasa noi rute comerciale ca parte a proiectului „One Belt One Road“. 

China şi-ar dori să transforme portul elen Pireus într-un cap de pod european, iar cum acesta nu este foarte departe de zona Balcanilor, o infrastructură bună în regiune i-ar fi de folos.

Cel mai probabil, consideră analistul Jacopo Maria Pepe de la German Council on Foreign Relations, Beijingul nu intenţionează numai să trimită marfă în Europa, ci şi-ar dori şi să aibă baze de producţie care să servească atât piaţa europeană, cât şi alte zone, printre care Orientul Mijlociu.

Totodată, având în vedere faptul că ţările din Balcani vor ajunge la un moment dat membre ale Uniunii Europene, Beijingul mizează şi pe faptul că va avea prieteni la Bruxelles, care să-i susţină cauza atunci când i se aduc diverse critici, inclusiv în ceea ce priveşte respectarea drepturilor omului. Luna trecută, Atena a blocat o declaraţie a UE ce condamna modul în care China îi tratează pe activişti.

În acest context, unii experţi au atras atenţia că Uniunea Europeană ar trebui să acorde mai multă atenţie activităţii Beijingului în regiune, scrie Politico.eu, adăugând că, deja, câţiva diplomaţi germani au avertizat că, la fel ca Rusia, China ar putea deveni rapid o ameninţare pentru stabilitatea în Balcani.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite