Balcanii ameninţă să explodeze

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Banja Luka, 9 ianuarie 2022, defilează „Lupii nopţii”
Banja Luka, 9 ianuarie 2022, defilează „Lupii nopţii”

Regiunea Balcanilor se află extrem, extrem de aproape, de punctul de explozie, tensiunile acumulându-se fără încetare, cu actori interni şi externi care profită la maximum de faptul că subiectul Ucraina ocupă întreaga agendă a dezbaterilor.

Caz în care, nebăgaţi în seamă, actorii viitoarei tragedii se pregătesc asiduu pentru ceea ce cu siguranţă s-ar putea întâmpla odată cu o eventuală proclamaţie unilaterală de independenţă a Republicii Srbska, caz în care, în secunda următoare, se va auzi cererea de alipire la Serbia.

În acest context, Josep Borrell, şeful diplomaţiei europene, a făcut un apel la liderii politici din Bosnia-Herţegovina „să evite ruperea ţării”: „Situaţia din Bosnia-Herţegovina este mai îngrijorătoare ca niciodată. N-a fost niciodată uşor, dar acum tendiţele centrifuge sunt foarte îngrijorătoare” . Sigur că are toate motivele să audă cum sună clopotele de alarmă, acum când, în replică la acţiunile liderului naţionalist sârb Milorad Dodik, au ieşit la luptă şi naţionaliştii croaţi din Bosnia care au anunţat că sunt gata să organizeze propriul lor referendum pentru alegeri care să ducă la formarea unei regiuni independente.

Atunci când Dodik a prezentat în Parlamentul Republicii Srpska planul său de retragere instituţională din din sistemul central al Bosniei Herţegovina a tot ceea ce însemna administraţie publică în domeniul justiţiei, internelor şi colectării de taxe şi impozite, scriam că perspectivele care se deschid nu pot fi decât cele ale anulării Acordurilor de la Dayton, prezentate ca cel mai mare succes al diplomaţiei americane a acelui moment.

Replicile europene şi americane au fost mai mult decât reţinute, minimizând dimensiunea iniţiativei liderului naţionalist sârb şi ameninţând cu sancţiuni dacă va merge mai departe. Lui Dodik puţin i-a păsat, a obţinut aprobarea Parlamentului, ceea ce-i oferă o poziţie de forţă evidentă şi destabilizează deja scena politică internă, oricum în aşteptarea unor alegeri generale prevăzute în luna octombrie.

Din cauza situaţiei de acum, pronosticurile erau deja că naţionaliştii vor beneficia de câştigurile cele mai importante.  Acul indicator al tensiunilor a sărit în zona roşie pe 19 februarie, atunci când Parlamentul Naţional Croat (unde partidul etnic croat HDZ are ponderea majoritară) s-a reunit într-o şedinţă extraordinară în care marile partide politice au ameninţat că încep să lucreze în sensul creării propriei regiuni în Bosnia dacă legile privitoare la alegeri nu dau mai multă libertate reprezentării pe plan naţional. De partea cealaltă, liderii naţionalişti sârbi văd în asta o confirmare a ceea ce ei acuzau ca tendinţe separaţioniste încă din februarie, atunci când Dodik spunea că „americanii şi administraţia de la Bruxelles” favorizează majoritatea musulmană din Bosnia, ceea ce, în viziunea sa, ”reprezenta o destabilizarea pe termen lung a Bosniei”.

Astăzi, situaţia din zonă va fi discutată în cadrul Consiliului afaceri externe al UE, unde este de aşteptat ca miniştrii de resort să ia o poziţie mai fermă decât obişnuitele teorii moralizatoare de până acum, tocmai fiindcă, pe fond, o anulare a Acordurilor de la Dyton va avea consecinţe largi în tot spaţiul şi aşa extrem de sensibil al fostei Iugoslavii, ceea ce ar afecta în mod direct echilibrul din Balcani.  Şi semnale ciudate deja au început să se producă din momentul în care Serghei Lavrov, ministrul rus de Rxterne, spre surpriza multora, a ales să facă publice acuzaţiile directe ale ţării sale privind faptul că „mercenari” proveniţi din Albania, Kosovo şi Bosnia-Herţegovina sunt trimişi să lupte de partea forţelor guvernamentale din Ucraina. Iată ce-a spus vineri ministrul rus de externe: „Kosovo şi alte câteva zone din Balcanii de vest au devenit focare ale infracţionalităţii. Acolo există terorişti, traficanţi de droguri. Acolo sunt recrutaţi mercenari pentru conflictele militare demarate de americani, printre alţii...Există informaţii că militanţi din Kosovo, Albania şi Bosnia Herţegovina sunt recrutaţi pentru a debalansa Rusia, inclusiv prin trimiterea lor în Donbas”.

Discuţia asta nu este absolut deloc întâmplatoare. Numai anunţul că aşa ceva ar putea fi posibil readuce amintiri sinistre pentru memoria celor care au fost martorii în teren a unora dintre episoadele cumplite ale războiului fratricid care a urmat destrămării fostei Iugoslaviei. Au existat atunci, lucru imposibil de contestat, o multitudine de detaşamente para-militare dintre cele mai diverse, mai mult sau mai bine organizate, dar de regulă evoluând alături de tolerantele unităţi militare care le foloseau pentru operaţiuni feroce de curăţare etnică. Asta le era misiunea principală, adeseori unică, pe care o îndeplineau cu entuziasm şi devoţiune împotriva tuturor celor care nu aparţineau aceluiaşi grup etnic cu ei şi care nu erau de aceeaşi religie cu ei. Poate vă sunt de neînţeles şi aproape imposibil de acceptat că, chiar dincolo de Dunăre, în acele momente, începea regatul morţii şi singura speranţă de supravieţuire era legată de norocul personal şi de culoarea paşaportului pe care-l deţineai.

Curăţirea etnică a lăsat urme care au fost şterse doar în aparenţă şi doar pentru ochii celor care nu vor să vadă că, pe fond, nu s-a semnat niciodată pentru pace, ci pentru un armistiţiu în care fiecare dintre părţi a încercat să se poziţioneze cât a putut mai bine şi, mai întâi de toate, să-şi aducă cât mai aproape aliaţi semnificativi. Nu neapărat unii noi (singurul jucător major nou apărut în regiune este China), ci aceia care au alimentat diversele părţi din conflict cu arme, bani, instructori profesionişti, echipamente şi elemente de infrastructură şi care, de ce nu, este posibil acum să-şi dorească extinderea influenţei, cât mai masiv şi mai solid.

Din nou par să fie la fel de aproape de momentul înfruntării violente grupele etnice care compun mozaicul incredibil de complicat din Balcani, cu aceeaşi bază etnică şi religioasă care a opus crştini ortodocşi, catolici şi musulmani. În spatele lor, acum ca atunci, mari puteri europene şi nu numai, fiecare cu agenda sa foarte precisă şi cu dorinţa fermă de a nu se lăsa învinse în bătălia asta, din nou pentru teritorii şi influenţă.

Proiectul separatist al liderului sârb naţionalist Milorad Dodik, susţinut de Moscova şi de alte capitale, îmi aduce aminte de cel expus odinioară de Radovan Karadici, pe care l-am ascult în mai multe ocazii, în calitate de preşedinte al Republicii Srpska cu capitala la Banja Luka, în perioada când Milosevici vorbea la Belgrad despre „Marea Serbie”. Proiectul lui Dodik este exact în linia formării de comunităţi etnice omogene care să fie dotate cu propriile forţe militare şi de securitate, redefinind frontiere şi, la nevoie, acolo unde este cazul, făcând presiuni pentru obţinerea „purităţii etnice” a unei zone unde încă ar mai fi ”străini de neam şi credinţă” cum zicea odinioară Ratko Mladici.

Vreţi şi o imagine a ce poate urma din nou? Am deschis acest text cu o fotografie care surprinde defilarea pe 9 ianuarie - în entuziasmul asistenţei din Banja Luka - a unui grup de reprezentanţi ai miliţiei care s-a format pe bazele grupului de motociclişti ruşi Lupii nopţii, în prezenţa ambasadorului rus şi ai reprezentanţilor ambasadei chineze. 

Semne care ar trebui să ne intereseze? Poate deloc, dacă ne convingem că noi nu suntem o ţară balcanică. Ne închidem indiferenţi, băgăm adânc capul în nisip şi poate trece şi asta.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite