În realitate, impresia mea este că rămânem cu teoria, atât de mare fiind prăpastia reală care desparte România realităţilor guvernării din 2018, de la spitalul proiectat a fi construit în 20 de ani, non-absorbţia de fonduri europene, lipsa de interconectări strategice cu ţările din UE, încât ce vorbesc ei acolo la Bruxelles s-ar putea să fie temă de lucru şi pentru ţara noastră într-un viitor nedefinit.

Dar. cine ştie, poate pe cineva interesează să ştie care sunt priorităţile desenate de ei pentru viitorul lor apropiat, un viitor care ar trebui să fie şi al nostru. În acest sens, ar trebui să fim foarte atenţi la ce reuniuni se desfăşoară în cadrul acestui Summit care, conform unei analize aprofundate realizate de Ralf Drachenberg şi Silvia Polidori de la serviciul de cercetare al Parlamentului European, se va reuni în patru formate:

  1.  Reuniunea normală a Consiliului European;
  2. O reuniune a liderilor europeni pe subiectul taxării;
  3. Un EuroSummit;
  4. O reuniune a Consiliului European privind art. 50 (BREXIT).
     

Agenda reuniunii formale a Consiliului European mai cuprinde probleme legate de piaţa unică, analiza concluziilor semestrului european, politica socială şi relaţiile comerciale internaţionale ale UE. La acest ultim punct, este de aşteptat să existe o dezbatere serioasă asupra modului în care UE trebuie să fie gata să răspundă recentelor măsuri super-protecţioniste evocate de Administraţia Trump în ce priveşte importul de oţel şi aluminiu din UE, odată cu analiza unei evaluări preliminare făcute de diversele servicii competente asupra consecinţelor economice ce vor rezulta din ceea ce mulţi definesc deja drept perspectiva declanşării primei etape a unui adevărat război comercial cu SUA. Iată explicaţia faptului că în agenda lucrărilor a fost adăugată în ultimul minut o „dezbatere extraordinară pe probleme comerciale“ în contextul în care Cecilia Malstrom, Comisarul european pentru comerţ, a invocat deja o primă posibilitate de retorsiune din  partea UE, adică introducerea de noi tarife asupra unui mare număr de de produse exportate de de SUA în Uniunea Europeană.  

În plus, poate la acest punct, poate ca subiect separat pe agendă, este sigur că se va vorbi despre sandalul cu implicaţii globale declanşat de cazul „Facebook-Cambridge Analytica“, asta din moment ce Parlamentul European a anunţat deja că a demarat propria anchetă aprofundată asupra modului în care au fost încălcate la modul cel mai grosolan reglementările UE şi domeniul protecţiei datelor personale, solicitând totodată Statelor Membre să decidă asupra organizării unor anchete similare, solicitând sprijinul tuturor autorităţilor competente. Subiect ce poate să capete o prioritate absolută deoarece se apropie alegerile europene care, iată, ar putea fi piratate de asemenea companii care pot utiliza ilegal date, le pot introduce în programe de influenţare a electoratului folosindu-se de bazele de date ale Facebook, Twitter sau Google. Acesta fiind motivul pentru care, spun  unele surse foarte bine informate, în investigaţiile din acest moment s-a cerut sprijinul serviciilor de informaţii naţionale dar şi al altor autorităţi naţionale independente din zona pieţii digitale sau comerţului..

În cadrul reuniunii Consiliului European va fi relevată importanţa bunei funcţionări a Pieţei Unice în ceea ce înseamnă realizarea obiectivului de creare şi stimulare a noilor locuri de muncă, va adopta concluziile Consiliului Competiţiei din 12 martie asupra unei viitoare politici industriale a UE. Se va încerca identificare celor mai bune programe pentru a se ajunge la o „Europă puternică şi coerentă“ pentru realizarea obiectivelor Strategiei asupra Pieţei Unice Digitale. Se vor analiza progresele înregistrate în realizarea Pieţei Unice de Capital. Foarte serioasă va fi discuţia şi posibilele decizii asupra continuării eforturilor solide aupra realizării Uniunii europene a energiei, asta însemnând paşi mnai departe în construirea unei Pieţe europene comune a electricităţii sau aducerea la zi a reglementărilor UE pentru piaţa internă a gazului natural.

Este primul Summit după realegerea lui Putin în calitate de Preşedinte al Federaţiei Ruse şi, în consecinţă, va fi foarte interesant de văzut care va fi tonul mesajelor liderilor europeni privind situaţia din Ucraina şi Siria.

În ce priveşte domeniul relaţiilor externe, liderii europeni vor discuta subiectul ultra-sensibil al relaţiilor cu Turcia şi vor mai trebui să decidă dacă sunt întrunite condiţiile pentru participarea lor la reuniunea cu Turcia prevăzută a se ţine la Varna pe 26 martie 2018. De amintit că, la summitul informal de pe 23 februarie din acest an, liderii europeni reuniţi în format UE-27 au analizat deteriorarea situaţiei în zona Mediteranei şi au cerut Turciei să înceteze acţiunile sale ilegale în zona economică exclusivă a Ciprului.

Este primul Summit după realegerea lui Putin în calitate de Preşedinte al Federaţiei Ruse şi, în consecinţă, va fi foarte interesant de văzut care va fi tonul mesajelor liderilor europeni privind situaţia din Ucraina şi Siria. Să vedem şi dacă subiectul otrăvirii în UK a fostului spion rus Serghei Skripal va  fi subiect pe agenda de discuţii aşa cum a anunţat preşedintele Donald Tusk şi dacă şefii de stat şi guvern vor exprima o poziţie comună pe această temă, invocând responsabilitatea directă a Rusiei într-o acţiune îndreptată direct împotriva suveranităţii britanice.

Ne pot interesa foarte tare rezultatele la care se va ajunge după dezbaterile pe tema taxării aplicabile economiei digitale. În comunicarea sa din septembrie 2017, Comisia Europeană propunea un principiu central, acela că taxarea trebuie să fie făcută în ţara în care este vândut produsul sau serviciul şi să fie aplicată nu profitului, ci venitului. Scopul fiind asigurarea, în cadrul Pieţei Unice, a unei alocări coerente a profitului şi taxării în ce priveşte multinaţionalele. Este posibil şi ca, în acest context, liderii europeni să discute şi despre o propunere privind o Taxă consolidată comună corporativă.

În fine, măcar în perspectiva speranţei că vom intra în zona Euro în 2024 (căci avem acum şi comisie specială în acest sens) s-ar putea să ne intereseze cumva că în cadrul Summitului Euro se vor analiza paşii făcuţi deja în constituirea Uniunii Bancare, va fi ascultat raportul pe care Preşedintele Eurogroup îl va face privind eventuala transformare a Mecanismului European de Stabilitate într-un Fond Monetar European. În fine, se va aproba trecerea la stadiul următor al negocierilor privind BREXIT-ul, cu un briefing din partea negociatorul Michel Barnier şi cu perspectiva unui document interesant de lucru, propunerea făcută de Parlamentul European pe 14 martie privind instituirea unui acord de asociere cu UK posibil cadru pentru articularea unui viitor compromis.

Nu ştiu cât de tare interesează toate acestea ca perspectivă de lucru pentru actorii noştri guvernamentali - cei care ar trebui să pregătească implementarea rapidă a deciziilor europene - atâta timp cât se află sub tensiunea schimbului de scrisori cu Comisia Europeană şi în aşteptarea viitorului raport de ţară în cadrul MCV-ului de care, aşa cum se prefigurează lucrurile, nu vom scăpa prea curând. Deci nu vom intra nici în Schengen, perspectiva EURO îndepărtându-se şi ea, în consecinţă, cu ani de zile. Păcat, dar aşa e.