Mâine la prânz, la Bruxelles, Frans Timmermans, vice-preşedintele Comisiei Europene, şi Dimitris Avramopulos, comisarul responsabil de problematica Afaceri Interne, vor prezenta în mod oficial documentul realmente extrem de interesant pentru peisajul european pe care-l conturează începând cu viitorul apropiat, document intitulat Agenda Europeană pentru Securitate.

Un text extrem de interesant, spuneam, deoarece, aşa cum veţi vedea foarte curând, anunţă formararea nucleului central a ceea ce va fi un organism european extrem de comprehensiv şi care va urma să acopere toate domeniile de care se ocupă agenţiile de informaţii naţionale. Şi chiar mai mult, deoarece va beneficia de o unitate de sinteză care va fi alimentată de toate unităţile de profil din statele membre „asupra tuturor persoanelor suspecte şi pentru a ameliora eficienţa controalelor la frontierele externe ale Spaţiului Schengen”. 

Nucleul a ceea ce unii numesc deja de câteva luni „viitoarea agenţie europeană de securitate" gândită după modelul american atât de bine cunoscut şi, dacă nu foarte admirat, cel puţin extrem de temut pentru eficacitatea acţiunilor sale, va fi Centrul european de luptă împotriva terorismului, cel puţin într-o primă fază acţionând sub auspiciile Europol. Misiunea sa (iarăşi vorbim despre o primă etapă din prima treaptă a construcţiei) va fi, în primul rând, să culeagă informaţii asupra reţelelor teroriste, a celor constituite sau folosind jihadişti cetăţeni europeni, precum şi asupra operaţiunilor financiare suspecte şi comerţului cu armament.

Nu uitaţi că, peste trei săptămâni, Comisia Europeană a promis (cu prilejul Summitului de urgenţă asupra imigraţiei ilegale) să prezinte o altă strategie, evident conexă ca principii de lucru şi viziune de viitor, cu aceasta de mâine, începând să se întrezărească din ce în ce mai clar modul în care este gândit viitorul spaţiu comun al UE, evident prioritar pentru toţi fiind Spaţiul Schengen. Restul e la pachet, tot pe viitor, înţelegând acum că, la modul cel mai evident, vor fi alte reguli şi altă filozofie pentru admiterea unor noi membri în această zonă.

Toată această construcţie, la un nivel foarte teoretic însă, a fost amorsată în Strategia de securitate internă adoptată în 2010 de Comisia Europeană pentru perioada 2010-2015.

Chiar dacă acţiunea directă împotriva terorismului rămâne încă o prioritate de rezolvat naţional, UE susţine eforturile statelor membre, aşa cum se spune pe larg într-un document din ianuarie 2015, pe următoarele dimensiuni:

- prin crearea unui cadru legslativ propice cooperării;

- susţinând, mai ales financiar, stabilirea de cooperări concrete şi operaţionale între principalii actori în lupta împotriva terorismului, aceasta fie prin intermediul Reţelei europene de sensibilizare la radicalizare (Radicalisation Awareness Network,  RAN), ATLAS (reţeaua forţelor speciale de intervenţie), AIRPOL (reţeaua poliţiilor aeroportuare);

- Fondul pentru Securitate Internă furnizează o susţinere financiară Statelor Membre. 

Evident, vorbim acum despre o Agendă Europeană de Securitate care va genera o strategie specifică, cu menţionarea unor deschideri legislative care să ducă mai departe, unii spun foarte departe, iarăşi după modelul american, ceea ce există acum ca prevederi şi cadru juridic în Europa.

Există elemente de sprijin, aşa cum ar fi, din 2004, Mandatul european de arestare, cel care a permis arestarea şi extrădarea a numeroşi suspecţi care altfel şi-ar fi găsit refugiul în diverse paradisuri naţionale, în acest moment fiind nevoie de aproximativ 16 zile pentru operaţiunile de extrădare în cazul unei persoane care nu se opune procesului şi maxium 48 de zile în cazul contrar.

Este limpede că, începând cu viitorul imediat, se doreşte amplificarea cooperări existente şi multiplicarea canalelor oferite de reţele precum ECRIS (European Criminal Record Information System). Un sistem care, începând cu aprilie 2012, permite conectarea bazelor de date care conţin cazierele judiciare, permiţând astfel facilitarea, uniformizarea şi accelerarea schimburilor de informaţii privind persoanele cu condamnări la activ.

Dacă vă mai amintiţi, una dintre măsurile decise de Summitul de urgenţă de săptămâna trecută viza trimiterea de ofiţeri de informaţii în Delegaţiile UE din terţe ţări în scopul de a colecta cât mai multe date fiabile privind traficanţii de persoane şi rutele folosite. O nouă dimensiune pentru sistemul european deja existent al Asistenţei judiciare reciproce prevăzut ca instrument de lucru cu terţe ţări.

La fel de limpede este că se va merge cu mult mai departe decât până acum pe drumul deschis de Programul de supraveghere a finanţării terorismului (Terrorism Finance Tracking Program, TFTP) semnat cu SUA şi intrat în vigoare în august 2010. TFTP permite identificarea şi supravegherea teroriştilor şi a reţelelor lor de sprijin operând verificări asupra datelor financiare transmise de către sistemul SWIFT.

Documentul de informare elaborat de Comisia Europeană precizează că, prin TFTP, au fost transmise către UE peste 7300 de indicii relevante, fiind formulate un număr crescând de cereri având ca obiect „luptătorii străini" .La nivelul anului 2014, au fost formulate 35 de cereri de căutare de date, rezultatul fiind transmiterea de 937 de indicii către 11 State Membre.


Noua Agendă Europeană de Securitate „va viza reorientarea securităţii interne a UE pentru a face faţă problemelor puse de organizaţiile criminale şi teroriste". Sunt integrate aici:

- continuarea procesului de ameliorare a eficienţei Sistemului de Informaţii Schengen (SIS) prin controale mai riguroase, mai precise şi non-discriminatorii

-evaluarea imediată a necesităţii unei posibile întăriri a cadrului juridic penal

- întărirea cooperării între Europol şi alte agenţii europene şi instituţiile cu misiunea de a evalua ameninţările, cu deosebire EU INTCEN (Centrul UE de analiză a informaţiilor)

- continuarea eforturilor vizând ca informaţia pertinentă să fie accesibilă serviciilor de represiune în scopul de a preveni mai bine şi de a acţiona împotriva activităţilor criminale în interiorul UE şi la frontierele sale externe.

- întărirea schimbului de informaţii la nivel european şi internaţional în ce priveşte armele de foc ilegale.

Comisia îşi va continua cooperarea cu Parlamentul European pentru adoptarea de reguli comune asupra dosarului foarte complex al Datele Pasagerilor care folosesc companiile aeriene (Passenger Name Record).

Crearea unui centru european de lucru în domeniul informaţiilor poate fi, într-o anumită măsură, echivalat cu punerea fundaţiilor pentru o veritabilă „Cupolă” a serviciilor de informaţii din statele membre?

Posibil, dar în acest moment, ideea centrală pare a fi realizarea unei valorizări maximale, pe baza unui nou sistem de cooperare foarte precis centralizat, a multiplelor instrumente existente, ca cele oferite de sistemul SIS II pentru Spaţiul Schengen, de informaţiile parvenite prin MONEYVAL, organismul autonom specializat pe analiză financiară anticriminalitate organizată şi finanţarea terorismului a Consiliului Europei, apoi mecansimele europene de gestionarea crizelor civile cum ar fi STAR (Strategic Analysis and Response) cu al său centru de criză securitzat de înaltă performanţă, apoi ERCC (Centrul de coordonare pentru reacţia de urgenţă în situaţii de criză civilă) dar şi FRONTEX - agenţia care va deveni elementul esenţial în jurul căruia se va construi acţiunea prevenitivă, de control şi represivă în noua Strategie anti imigraţie clandestină.

În fine, compelmentar acestui pachet de informaţii, dar element component foarte important al Spaţiului comun de securitate internă a Europei avem domeniul securităţii nucleare, radiologice, biologice şi chimice. Problemă foarte sensibilă pentru care, până la finele acestui an, Comisia a anunţat deja că va finaliza aplicarea Planurilor de acţiune specifice în domeniul NRBC (Nuclear, Radiologic, Biologic, Chimic) precum şi în domeniul explozibililor. Planul de acţiune NRBC a fost adoptat în 2009 şi cuprinde 124 de acţiuni care privesc atât preveţia cât şi detectarea, pregătirea şi gestionarea răspunsului în caz de criză.

Europa se concentrează pentru a defini un răspuns coerent pentru o problemă lăsată în umbră şi uitare prea mult timp, efectele tergiversărilor pe motiv de corectitudine politică extremă prost înţeleasă fiind vizibile. Se poate recupera timpul pierdut? Cred că da. Veţi vedea mâine documentul şi veţi judeca singuri.