Atentate teroriste în Paris. MarketWatch: Graniţele din Europa vor fi închise, economia va fi afectată

Operaţiune antiteroristă la Paris

Atentatele de la Paris vor avea o serie de urmări, de la creşterea cheltuielilor pentru apărare la o implicare occidentală sporită în Orientul Mijlociu, dar consecinţa cea mai vizibilă va fi închiderea graniţelor europene şi îngrădirea circulaţiei libere a forţei de muncă, cu impact asupra economiei.

Neoficial, statele europene au luat deja măsuri de închidere temporară a graiţelor şi nu va trece mult până când autorităţile vor lua decizii oficiale în acest sens.

Problema este că oprirea circulaţiei libere a oamenilor va avea un impact economic uriaş. Pieţele muncii vor deveni mai puţin mobile, companiile dependenţe de forţa de muncă ieftină vor avea de suferit, iar succesul euro va deveni mai dificil, se arată într-o analiză realizată de jurnalistul financiar Matthew Lynn pentru MarketWatch.

Nicio societate nu poate tolera asasinatele efectuate la întâmplare pe străzile capitalei ţării şi niciun sistem politic nu va rezista dacă nu va asigura securitatea cetăţenilor.

Nici guvernul francez şi nici restul statelor Uniunii Europene nu au avut ca prioritate securitatea, de la sfârşitul celui de-al doilea Război Mondial. În prezent, trebuie să se concentreze în primul rând pe siguranţă.

Libera circulaţie a oamenilor între graniţele europene nu este, desigur, cauza atacurilor, dar este clar că cel puţin unii dintre terorişti au intrat în Europa odată cu valul uriaş de migranţi care a sosit din Orientul Mijlociu în această vară. Alţii au intrat cu uşurinţă în Franţa din Belgia, iar alţii din alte state europene.

Imediat după atacuri, Franţa şi-a închis graniţele pentru a securiza situaţia. În tăcere şi alte ţări au făcut deja acelaşi lucru. Danemarca, Suedia, Germania şi Austria au reintrodus temporar controlul la frontiere, pentru a face faţă fluxului de migranţi. Vor mai fi ridicate oare aceste controale? În prezent pare improbabil, consideră Lynn.

Liderul francez extremist Marine Le Pen a cerut reintroducerea controalelor la graniţă şi este probabil ca şi alţi lideri politici să solicite acelaşi lucru.

Cea mai marea realizare a Uniunii Europene este libera circulaţie a persoanelor în spaţiul comunitar. Cetăţenii unui stat membru au dreptul să se stabilească în oricare altă ţară din UE. În cadrul spaţiului Schengen nu este nevoie de prezentarea paşapoartelor pentru trecerea graniţelor.

Presiunile duble exercitate de migraţia în masă şi terorism vor face acest sistem nesustenabil. Regulile spaţiului Schengen dispar rapid, experţii în securitate fiind de acord că este foarte greu să combaţi terorismul când nu poţi controla frontierele.

În privinţa impactului economic, Lynn este de părere că trebuie urmărite patru tendinţe.

Prima este faptul că pieţele muncii vor deveni mai puţin mobile. Una dintre cele mai bune politici ale UE a fost dreptul oamenilor de a munci acolo unde este nevoie de calificarea lor. Ca şi în cazul oricărei forme de comerţ, toată lumea are de câştigat. Dacă acest drept va fi îngrădit, pieţele muncii vor deveni mai mult naţionale, iar economiile mai izolate.

În al doilea rând, forţa de muncă va deveni mai scumpă. În special marile companii au avut beneficii uriaşe de pe urma eliminării barierelor din calea circulaţiei forţei de muncă. Dacă nu sunt mulţumite de costul angajaţilor din Lyon sau Hamburg, pot angaja unii mai ieftini din Portugalia sau Grecia. Dacă acest lucru va lua sfârşit, atunci muncitorii vor costa mai mult, preţurile vor creşte, iar companiile vor fi mai puţin profitabile.

În al treilea rând, problemele zonei euro vor creşte. Unul dintre argumentele folosite la introducerea euro a fost creşterea flexibilităţii pieţei muncii. Dolarul american circulă pe un continent întreg pentru că oamenii se mută din New Jersey în Texas, dacă au nevoie. A fost întotdeauna incert dacă se poate face acelaşi lucru în Europa, iar acum probabilitatea a scăzut, ceea ce însemnă că problemele euro vor creşte pe termen lung.

În al patrulea rând, Europa de Est va avea de câştigat. Economiile Ungariei, Cehiei şi Poloniei s-au dezvoltat impresionant în ultimul deceniu, recuperând din decalajul faţă de Occident, iar acest fapt s-a întâmplat chiar dacă toate au suferit din cauza migraţiei celor mai inteligenţi şi muncitori oameni. Numai în Marea Britanie lucrează potrivit estimărilor 679.000 de polonezi, aproape câţi locuitorii Cracoviei.

Dacă mai mulţi dintre aceşti oameni vor rămâne acasă şi îşi vor dezvolta carierele acolo, atunci economiile ţărilor respective vor avea de câştigat. În realitate însă, reimpunerea controalelor la graniţe, ca oricare alte restricţii la circulaţia bunurilor, oamenilor sau capitalului, va face pe toată lumea mai săracă în Europa. Marile companii se vor opune, dar dacă ţările vor deveni astfel mai sigure este un preţ pe care oamenii vor fi dispuşi să îl plătească, iar acest proces este abia la început, consideră analistul Matthew Lynn.