Atentate teroriste la Bruxelles: răzbunare pentru arestarea lui Salah Abdeslam? Principalele ipoteze ale anchetatorilor

Procurorul general al Belgiei a confirmat că atacurile din Bruxelles au fost atentate teroriste. Cel puţin 26 de persoane au murit, iar alte 135 au fost rănite. Atentatele au loc la patru zile de la arestarea lui Salah Abdeslam, considerat „arhitectul” atacurilor din noiembrie, de la Paris. Recent, autorităţile belgiene au atras atenţia că ameninţările teroriste rămân ridicate, iar resursele pentru combaterea lor - limitate.

Atacurile care au lovit marţi dimineaţa Bruxelles-ul nu au fost încă revendicate de nicio grupare extremistă, însă procurorul general al Belgiei a confirmat faptul că au fost atentate teroriste. Franţa a decis să închidă frontiera cu Belgia, iar nivelul de alertă a fost ridicat la majoritatea aeroporturilor din UE, plus la reţelele de metrou din marile capitale. Informaţiile preliminare indică o acţiune organizată a adepţilor Statului Islamic, însă ipoteza nu a fost confirmată. 

Atentatele au loc la doar patru zile după ce autorităţile belgiene au anunţat arestarea lui Salah Abdeslam, jihadist considerat „creierul” din spatele atacurilor care au avut loc în noiembrie, la Paris, soldate cu 130 de morţi. Abdeslam este o figură extrem de importantă în reţeaua teroristă, au dezvăluit anchetatorii, adăugând că acesta „valorează greutatea lui în aur” din punctul de vedere al informaţiilor pe care le-ar putea furniza pentru a se salva. 

„Colaborează. Nu s-a folosit de dreptul de a nu spune nimic”, a declarat luni seară Sven Mary, avocatul care-l reprezintă în relaţia cu autorităţile belgiene. Câteva ore mai târziu, la ora locală 08.00 a Belgiei (09.00 ora României), la birourile de check-in ale companiei aeriene American Airlines erau detonate două dispozitive explozive. Martorii spun că au auzit şi strigătul „Allahu Akhbar” („Allah e mare”), sintagmă de căpătâi în Islam, dar deturnată de extremişti şi devenită simbol al atacurilor sinucigaşe comise de aceştia în numele jihadului. 

Abdeslam este singurul terorist implicat în atacurile din noiembrie care a rămas în viaţă şi mulţi văd deja o legătură între capturarea lui şi atacurile teroriste de la Bruxelles, în care au murit, până acum, cel puţin 28 de persoane. 

Experţii în securitate spun că, dincolo de dorinţa de răzbunare, este posibil ca jihadiştii să încerce să arate prin aceste atentate că reţeaua nu poate fi destructurată prin arestarea unui singur om, indiferent cât de important este considerat de autorităţi. 

O altă ipoteză înaintată de specialişti este că arestarea lui Salah Abdeslam a dus la grăbirea atentatelor de la Bruxelles, care probabil erau încă în faza de planificare. Cu Abdeslam capturat, ceilalţi terorişti au urgentat planurile şi au pus în aplicare atacurile mai devreme, înainte ca acesta să aibă ocazia să le furnizeze autorităţilor informaţii despre atacuri şi înainte ca autorităţile să poată lua măsurile necesare pentru prevenirea lor. 

Apoi, explică experţii în securitate, aceste operaţiuni au şi o importanţă psihologică, de ambele părţi. Scopul anchetatorilor este să captureze suspecţi atât de repede încât cei rămaşi în libertate să nu aibă timp pentru a se regrupa, dar nici curajul să mai comunice între ei prin canalele folosite până în acel punct. Ajunşi aici, celula teroristă se destructurează rapid, cei rămaşi încă liberi alegând de multe ori să se mute şi renunţând la comunicaţii şi chiar la planurile privind atacuri iminente. 

Atentate la Bruxelles. Nivelul de alertă, ridicat la nivelul 4, aeroportul şi metroul - închise

De cealaltă parte însă, şi teroriştii sunt forţaţi să acţioneze rapid în urma unei capturări. Cum este posibil să fie cazul atacurilor de la Bruxelles, ei pot alege să devanseze data atacurilor pentru a demonstra că sunt încă în legătură, că sunt încă activi şi suficient de puternici pentru a duce la final atentatele teroriste, indiferent de lipsa unei verigi aflată de-acum sub controlul autorităţilor. 

Informaţiile privind decizia lui Abdeslam de a coopera cu autorităţile belgiene au apărut la scurt timp după arestarea sa. Duminică, Didier Reynders, ministrul Externelor din Belgia, a declarat că teroristul le-a povestit deja anchetatorilor despre noi atacuri pe care le planifica în Bruxelles. „Era pregătit să reînceapă ceva în Bruxelles şi este posibil să fie adevărat pentru că am găsit multe arme, armament greu, la investigaţiile preliminare şi am identificat o nouă reţea în jurul lui, la Bruxelles”, a spus Reynders. Luni, chiar avocatul teroristului a confirmat că acesta colaborează cu autorităţile. 

Cum arăta aeroportul Zaventem din Bruxelles după cele două explozii | imagini martor  

Acum, una dintre ipotezele înaintate de corespondenţii de la Bruxelles este că doi dintre atacatorii sinucigaşi din această dimineaţă ar fi fost, la rândul lor, „veterani” ai atacurilor din noiembrie, care riscau să fie devoalaţi de Abdeslam. Unul dintre ei ar fi Mohamed Abrini, un belgian de origine marocană în vârstă de 31 de ani care a dispărut la scurt timp după atacurile din noiembrie. Abrini a fost identificat drept prieten din copilărie cu Salah Abdeslam - familiile lor au locuit una lângă cealaltă în cartierul Molenbeek din Bruxelles. Mai mulţi dintre teroriştii implicaţi în atentatele de la Paris au locuit în Molenbeek. În mandatul internaţional de arest pe numele său, autorităţile îl descriu pe Abrini drept „periculos şi probabil înarmat”. 

Atentate Bruxelles. Imaginile groazei, surprinse imediat după exploziile de la aeroport

Al doilea ar fi cunoscut doar sub pseudonimul Soufiane Kayal. Ultima dată a fost localizat la 9 septembrie 2015, când a încercat să treacă cu acte false graniţa dintre Austria şi Ungaria. Călătorea atunci alături de Abdeslam şi Mohamed Belkaïd, un algerian de 35 de ani care a fost ucis marţi într-un schimb de focuri cu poliţia, în Bruxelles.